NAUFRAGIU PE LACUL ROŞU

La orele 14.30, distrugătorul CREDIDAM, care ne poartă de trei zile pe culmile succesului în lupta noastră aprigă cu futilizatorii ilegali, a naufragiat.
Cînd să intrăm pe braţul care duce la staţiunea peste care stăpîneşte Ioana Vîntu, fiica lui SOV, vaporaşul s-a înţepenit într-un banc de nisip şi-acolo a rămas. Inspectorii s-au aruncat în valuri cu dăruire şi dragoste de muncă pentru drepturile artiştilor şi s-au pus pe împins hardughia de 20 de tone. S-a mişcat ceva, ceva, dar tot eşuată e şi acum, chiar dacă eforturilor noastre musculare li s-a adăugat, la un moment dat, şi forţa unei bărci care, trecînd întîmplător prin zonă, a încercat să remorcheze nava amiral a artiştilor.
Căpitanul navei, Viorel, înjură tematic, marinăreşte şi dă din umeri cînd îl întreb ce dracu facem. Nu poţi să dai SOS cînd naufragiezi într-un lac adînc de nici doi metri. Ar fi ridicol. Nici la 112 nu poţi apela, că mor ăia de rîs. Nimeni nu-i rănit, voioşia domneşte în rîndul expediţionarilor confruntaţi pentru prima oară cu o situaţie de criză, mai ceva ca aia în care ne-a băgat guvernul. În orice caz, vasul nostru nu se va scufunda, că n-are unde. Deşi ar fi şi mai interesant.
Vă ţin la curent, mai ales că în curînd se termină şi motorina, iar aici, între ape şi pămînt, se va aşterne liniştea tulburată doar de ţipetele pelicanilor şi de sunetul melodios al asfinţitului...

NEBUN CU RIGOLĂ

Oprescu e nebun, Oprescu e nebun, ura drăguţa mea, Oprescu e nebun. Ştiţi cîntecul? Mi-a venit să-l fredonez cînd am auzit că schimbă bordurile prin centrul Capitalei. Şi l-am mai văzut şi argumentînd, beat sau nebun, că el nu pune noi borduri, ci le înlocuieşte pe alea vechi care-abia au fost schimbate, dar sunt făcute din acelaşi material cu cele dinainte, care, deasemenea, fuseseră scoase pentru că trebuiau înlocuite alea care tocmai fuseseră puse, deoarece tot din beton erau făcute.
Dacă pe studiul de fezabilitate s-a plătit suma de 200 de mii de euro, care înseamnă 5-7 la sută din valoarea proiectului, ia faceţi socoata cît va costa operaţiunea propriu-zisă. Dar nervii, mizeria şi disconfortul generate de un nou şantier în inima Bucureştiului, cît vor costa?
În loc să termine dracului de refăcut Centrul Istoric aflat în mocirlă de douăj de ani, în loc să bage-n lucru străzi fără canalizare, pavate cu glod, în loc să dea bani pe niscai parcări supra sau subterane, doctorul s-a ţăcănit. Vrea borduri din granit. Cu rigolă. În plină criză.
S-a urcat scroafa-n copac şi nimeni n-o vede. Ori io nu-s normal şi văd cum se cacă scroafa în capul nostru?
Iupiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!

Speranţa disperării

Am să postez un mail pe care l-am primit azi. Textul e un strigăt disperat al unui român care încă mai speră să se poată face ceva. Cîndva, aş fi scris la fel, m-aş fi bătut pe viaţă şi pe moarte pentru ca naţiei ăsteia să-i fie bine. De fapt, în felul meu, am şi făcut-o. Acum am cam obosit. Şi nu mai am putere să cred că se mai poate face ceva. E rîndul altora în prima linie. Eu doar am să aplaud efortul. Că reuşita, oricum, n-o mai apuc...

7/20/09


O scrisoare... pierduta? De azi refuz sa mai platesc impozite, refuz sa mai am carte de munca in acest stat guvernat de oameni incapabili, corupti, ne-educati, care nu au in vedere decat propriul interes. Refuz sa mai finantez politicieni imbecili si amante care sfideaza o tara intreaga. Nu as avea nimic impotriva doamnelor apropiate presedintelui tarii, dar cand ele beneficiaza de bugete de milioane de euro printre care sunt si banii mei, banii parintilor mei, banii angajatilor mei, am o mare problema. E un blowjob mult prea scump!
Refuz sa mai platesc taxe la stat – de ani de zile platesc sute de milioane de lei impozite pentru un stat care nu ma sprijina in nici un fel..platesc zeci de milioane pentru Sanatate, desi sunt constienta ca daca voi ajunge vreodata intr-un spital din Romania, voi fi tratata mizerabil. De ani de zile, refuz sa ma mai uit la televizor, mi-e greata de politicienii romani, nu ma duc la vot pentru ca nu am pe cine sa votez, imi vine sa vomit cand vad panourile publicitare din campanii electorale gen –“noua ne pasa de Dumneavoastraâ€�, refuz chiar si sa ma plang, pentru ca sunt mult prea ocupata sa imi castig existenta – cu toate acestea, cand se apropie data de 25 a lunii, in mod mecanic ma impacientez sa fac rost de banii care trebuie platiti la stat, pentru ca, nu-i asa? - "cu statul nu te joci" Dar iata ca suntem in plina criza, iata ca pentru prima data nu am reusit sa platesc taxele la stat si mi-au fost blocate conturile! Si asta m-a ajutat sa ma trezesc, am deschis ochii, m-am uitat in jurul meu cu atentie, am pus intrebari, am deschis televizorul pentru prima oara in ani de zile…si ce am vazut? EBA si Becali ma reprezinta in Parlamentul European, Elena Udrea beneficiaza de bugete de milioane de Euro de care dispune cum o taie capul, doamna Ridzi arunca 86 milioane de Euro pe o telecabina cand exista orase in Romania care nu au nici macar un spital de Doamne Ajuta, domnul Patriciu vinde Petromidia pentru cateva miliarde din care sunt curioasa daca plateste vreo taxa la stat… jocurii politice murdare, politicieni corupti si curve, haos total, o tara vanduta pe nimic de niste agramati care nu si-au vazut decat propriul interes - macar daca ar fi vandut-o scump!, investitori straini care efectiv nu au cu cine discuta in Romania si se lupta cu morile de vant… si ttoti oamenii de calitate pe care ii cunosc stau cu capul bagat in nisip… l-am avut si eu, pana astazi - dar am realizat ca oricat de multi bani as face, oricate tari as vizita, oricate carti as citi, oricat as incerca sa nu ma las afectata, at the end of the day, traiesc tot aici si tactica strutului imi va face mai mult rau pe termen lung decat daca m-as implica acum. Nu se mai poate asa! Enough is enough! Romania nu este doar o tara de hoti, de agramati, de curve, de parveniti, de oameni fara balls si fara coloana vertebrala. Sa protestez prin a nu imi plati taxele nu este suficient, desi daca ar mai face-o si altii, s-ar putea declansa ceva. Fac apel catre toate persoanele integre, capabile, educate, care au cladit ceva prin munca lor, fara sa fure, sa ia atitudine pentru a stopa prostia ce ne afecteaza pe toti. Sunt milioane de tineri destepti, multi dintre ei muncesc peste 12 ore pe zi pentru multinationale sau pentru businessul lor propriu, oameni educati, in Romania si peste hotare, oameni care au gestionat milioane de euro, oameni cu viziune, talent, pro-activi, integri, care stiu sa comunice eficient si stiu ce inseamna sa livrezi, stiu ce inseamna un deadline, stiu ce inseamnare responsabilitatea….sunt sute de mii de romani de calitate, plecati din Romania pentru a produce si a consuma in alte tari, cladind economia altor state - s-ar intoarce maine in Romania daca nu ar fi circul care este acum aici. Trebuie sa luam atitudine, trebuie sa facem o schimbare, este nevoie de o Miscare a romanilor cu balls si cu coloana vertebrala! O Miscare de Intoarcere Acasa, atat a romanilor plecati slugi in alte tari, cat si a celor care, desi am ales sa ramanem aici, suntem absenti, pasivi, indiferenti si suportam ce ni se intampla doar visand la urmatoarea iesire din tara. E nevoie de o miscare in care leaderii sa fie testati si para-testati, asa cum se intampla cand esti angajat intr-o companie multinationala, fara sa fie acceptati daca nu li se dovedeste integritatea si eficienta. O miscare aoamenilor care nu au mai fost implicati in viata politica, neintinati, ne-spalati pe creier, ne-jigoditi. O miscare fara traseisti politici sau scursuri de la alte partide. Este nevoie de o miscare a oamenilor destepti, tineri, cu atitudine, experti in domeniul lor. Si tu si eu cunoastem cel putin 5 oameni inteligenti care ne-ar putea reprezenta mai bine in Parlamentul European decat EBA sau Becali. Oare de ce nimeni nu actioneaza? Daca acum cinci ani ne-am fi implicat cu totii macar o ora pe saptamana, in mod sigur nu s-ar fi ajuns aici. Cati bani furati, cate proiecte blocate, cate fonduri nefolosite in cinci ani dzile….
Daca am dialoga constructiv, daca ne-am intalni o ora pe saptamana, daca am actiona, daca am putea aduna si monta toti oamenii destepti, corecti, conectati, creativi, eficienti pe care ii cunosc eu si pe care ii cunosti tu – s-ar vedea si simti diferenta in cinci ani de acum incolo. Avem un plan de organizare, avem un plan de finantare, avem usi deschise catre marile centre politice si financiare care cauta in Romania un interlocutor nou. Nu credeti ca si marilor puteri le-ar face mai multa placere sa discute cu oameni educati decat cu agramatii parveniti ce reprezinta interesele Romaniei in momentul de fata? Propun infiintarea unei Miscari a Corporatilor - oameni din banci, industrie, finante, firme de avocati, experti PR, intreprinzatori privati- care au calitatile necesare sa scoata tara din criza. Este singura solutie viabila pentru Romania de acum – tara asta se poate pune pe picioare nummai daca s-ar uni toti oamenii capabili pe care ii avem in toate domeniile- creiere vanate de toate companiile multinationale, corporati educati, care gestioneaza bugete de miliarde, conduc sute de mii de angajati, sunt cosmopoliti, stiu sa negocieze / sa munceasca / sa comuniceintr-un mediu international, intr-o piata globala - nu au doar viziune limitata de speculant din Pipera Tunari. E nevoie de o alternativa in Romania. E nevoie de o Miscare in valorile careia sa ma regasesc si eu, sa se regaseasca si Andreea Miinescu, prietena mea care la 26 de ani are firma ei, facuta fara ajutorul nimanui, munceste 13 ore pe zi si seara mai merge si la cursuri de German Business…iin care sa se regaseasca si Ileana Badiu, Managing Partner la una dintre cele mai mari agentii de publicitate, care munceste 14 ore pe zi chiar si in luna a opta de sarcina…. si Tereza Valcan, expert in PR, care a studdiat in State, face MBA la Londra, s-a intors a munceasca in Romania si ar putea sa ne reprezinte in mod sigur mai bine decat EBA…. si Radu Mannolescu, care la 28 de ani si-a facut firma lui de Head-Hunting, fara ajutorul nimanui si a adus-o in topul firmelor de profil…. si doamna Cameelia Sucu, ajunsa in TOP Capital fara sa fure un leu, prin munca sa de ani de zile… si doammna Mihaela Nicola, guru-ul publicitatii din Romania… si Maria Luciaa Hohan, designerul ale carei creatii se vand in toata lumea si care a ajuns unde a ajuns prin propria sa munca… si Pepe Berciu, care a studiatt la Londra si are businessul sau de succes…. si fratii de la Fratellli, care cu creativitate, pasiune si munca s-au impus in viata de noapte a capitalei…. si Violeta Balan, care a terminat Maagna Cum Laudae o facultate de drept in America, munceste pentru una dintre cele mai mari firme de avocatura din lume si s-ar intoarce maine acasa dar nu are la ce… si Horia Mocanu, primul roman admis la Harvard, care scrie istorie intr-o tara vecina… si Edy Uzunov, proprietarul agentiei Regatta, cultivat, meloman, impecabil… si Floriana Jucan, jurnaalistaerudita ce s-a incapatanat sa educe cititorul de presa din Romania si a reusit sa impuna pe piata o revista fara femei dezbracate si barfe dezgustatoare… si Fady Zaidan, cel mai conectat si charismatic manager pe care il cunosc… si Loredana Salcianu, avocata care a avut curajul acum patru ani sa plece dintr-o multinationala si sa isi deschida propria ei firma de avocatura… si Angeela Teodora Burz, intreprinzatoarea eleganta care si-a facut bagajul si a plecat sa faca business in Shangai, dar duce dorul prietenilor din Romania… si Diana Dondoe, care i-a sfidat pe toti cei ce au respins-o in Romania, ajungand prin munca, perseverenta si consecventa unul dintre cele mai celebre top modele ale lumii, facand milioane cu o detasare eleganta si impresionand lumea intreaga prin eruditia sa - dar duce dorul tarii ei…. si Bogdan Voica, la 30 de ani manager al uneia dintree cele mai celebre si exclusiviste agentii imobiliare din Europa…. si Eveline Pauna, care la 20 de ani, face o facultate, lucreaza 10 ore pe zi, scrie la Q Magazine si in putinul timp liber merge la Opera …. si Raluca Safta, care la 23 de ani a avut curajul sa isi deschida propria ei firma de relocari si a ajutat sute de expatriati, directori de companii multinationale sa se relocheze in Romania… si Damian Draghici, cu IQ de geniu si cu premiul Grammmy care a ales sa se intoarca in Romania la radacinile sale …. Asta e Romania mea! Nu Vanghelie, EBA sau Becali!! Si acestia sunt doar cativa dintre oamenii pe care ii cunosc….mai sunt atatea milioane de oamenii destepti si muncitori, corecti si educati, capabili si integri… Ma intreb, atatia oameni destepti nu se rusineaza ca sunt reprezentati de Gigi Becali si de EBA?( Ma ingrozesc la gandul ca EBA va negocia pentru Romania fonduri de zeci de milarde de Euro!) Nu va este rusine ca sunteti condusi de un om politic care nici macar nu poate sa pronunte Google?
Nu va este rusine sa va dati la o parte cand in masinile cu girofar trece un agramat, un hot sau o papusa blonda cu tupeu si cu un singur talent, platit mult prea scump? Din banii vostri? Am innebunit eu sau am innebunit noi cu totii sa stam pasivi in timp ce suntem calcati in picioare pe banii nostri? Ei bine, mie mi-a ajuns. Imi este rusine ca am stat cu mainile in san si s-a ajuns ca astazi sa fiu reprezentata de o domnisoara din Bamboo si de un cioban. Asa ca voi lua atitudine. Si va rog si pe voi, toti cei ce credeti ca nu va reprezinta cei din scena politica de acum, sa luati atitudine. Sa gasim si sa sustinem oameni de care sa fim mandri ca ne reprezinta. Sa identificam valorile si sa le convingem sa se implice. Daca avem echipa, tot restul vine de la sine. Stiu ca ei exista, trebuie doar treziti. Trebuie sa facem ceva. Nu e suficient sa ne plangem, sau sa bagam capul in nisip. Trebuie actionat. Eu nu mai astept o minune, ma apuc de treaba. Voi lupta. Pentru un grup de oameni capabili, care pot revolutiona un sistem de care toata lumea este satula. Pentru o Romanie condusa de oameni destepti si integri. Pentru o Romanie care sa fie un player international, nu curva de centura a Europei. Pentru o Romanie bogata, cu batrani bine ingrijiti, cu tineri carora sa li se ofere perspective, cu strazi fara gropi, cu hoti bagati dupa gratii, cu milionari pe merit nu din furat. Pentru un viitor mai bun pentru mine si pentru copiii mei, in tara mea, nu printre straini. Pentru o Romanie de vulturi, nu de struti (am ajuns niste struti, cu capul in nisip si posteriorul la dispozitia tuturor analfabetilor – sper sa nu va simtiti jigniti de exprimarea plastica, este doar realitatea!…. suntem vulturi doar in businessul nostru, in zona noastra de comfort sau cand iesim din tara, asta daca nu ne trateaza vreun strain de sus ca avem pasaportul pe care il avem!) Ajunge! Haideti sa ne trezim!

cyberground.eu/manifest.html, gindeste.org
Alexandra Svet si Carmen Camelia Ciubota

VESELIA DEZASTRULUI ŞI ORGOLIUL EVROPII

După cîte ştiu (să vă ia naiba dacă nu mă corectaţi de greşesc!), vesela şi minunata noastră ţărişoară are, la ora actulală, vreo 60 de miliarde de euro datorii, asta înafară de obligaţiile care îi revin ca membru NATO, UE, ONU, etc., şi înafară de salariile angajaţilor la stat, de ajutoarele de şomaj, de pensii şi de alte obligaţii legale şi obligatorii pe care administratorii supremi ai României le au de achitat cetăţenilor săi. Şi, era să uit, asta înafară de cheltuielile curente pentru funcţionarea ţării: poliţiune, armată, sănătate, învăţămînt, etc. Să lăsăm deoparte şi pierderile colaterale cauzate de funcţionarii şi miniştrii corupţi. Să ne facem că nu băgăm în seamă nici efectele legislaţiei de căcat prin care suntem guvernaţi ( ex. : Impozitul forfetar care a desfiinţat peste o sută de mii de firme, cu posibilitatea de a înfiinţa altele, scutite de impozit timp de un an, deci pa şi pu venituri la buget. Sau imbecila lege care-i trimite pe români în Bulgaria să-şi înmatriculeze maşinile seccond hand, îmbogăţind fiscul vecinilor!) Hai să uităm pentru o clipă măcar, că scumpa noastră patrie este ţara cu sute de mii de absolvenţi de facultate şi cu 4 000 de şoferi cu permisul primit prin poştă, ţara fără drumuri, dar cu cele mai bengoase maşini din Europa, ţara miştocăriei prezidenţiale, cu europarlamentari analfabeţi, cu ambasadori curvari şi cu primari cu patru clase.
Da ia să zicem noi că dă România faliment. Că, într-o bună zi, troglodiţii de ziarişti or să ne-anunţe că, gata, e naşpa de-a binelea, visteria e goală. Că o să vină şi vremea asta, doar Isărescu e şi el muritor. E? Adicătălea ce-o să facă Europa, mama noastră adoptivă? O să-şi lase fiica rătăcitoare de-ampulea? Io zic că nu. Aşa că, să-i dăm nainte fără teamă cu veselia şi micii. Or găsi ei vreo soluţie să ne scoată din căcat.
Că e orgolioasă Europa.

MOGULUL TRISTEŢII

A mai apărut o problemă în viaţa mea. Azi am constatat c-am luat-o razna de-a binelea, de vreme ce, în loc să mă tăvălesc pe jos de rîs, sunt atît de trist.

Că motive să fiu bine dispus am avut cel puţin trei:

1. Becali (în emisiunea lui Măruţă): " Îţi dau mieluconară!"

2. Definiţia şahului: Este cutia de lemn din care Băsescu scoate piesele ca să joace table.

3. La alegerile trecute am mîncat şi am băut. La astea prezidenţiale care vin, aş fute ceva.

Fii mai blînd cu noi, Doamne!

Pe buzata de EBa am auzit-o cu propriile mele mijloace auditive - scăriţa, ciocănelul şi trompa lui Eustache - spunînd: Mă duc la Bruxelles şi am de gînd să iau nişte luări de cuvînt care să convingă UE că merităm muuuult mai mult.

Această frază face parte dintr-un interviu plin de poncife, agramatisme, succesuri şi semidoctisme care-l fac pe Vanghelie să tremure de ciudă că pierde primul loc de prost din ţară. Nu mai zic de Becali, că s-a retras sub supraveghere.

SFÎNTA BEŢIE

Deşi e adevărat, pare incredibil. Deşi e incredibil, e real. În cartierul Letea din Bacău, există o biserică de cult penticostal. Se numeşte "Sfînta treime". Cum religia nu interzice distracţia, parohul, sau cum i-o fi zicînd, s-a gîndit că n-ar fi rău să deschidă în curtea bisericii şi o crîşmă. Din mila creştinească pentru beţivani, fireşte. Enoriaşii care confundă uşile, sunt iertaţi pe loc, pentru că cei care intră la Cafe House, se aghesmuiesc în cinstea Domnului. Paharele sunt binecuvîntate, iar în difuzoare se aude predica din biserică. Atunci cînd e. Cînd nu e, se aude muzică house.

Ce-ar trebui să se-audă în Cafe House?

MUIE DE STAT DE LA LOTO

Georgiana Oana Stănilă (mailto:gostanila@gmail.) e doctor în economie, cu lucrări ştiinţifice importante. S-a apucat să cerceteze de ce mizele mari de la Loteria Naţională se cîştigă doar cu ocazii importante: alegeri, sărbători, evenimente politice. Ce-a aflat de domeniul incredibilului. Cică tragerile Loto, cu toată marea comisie de valdare, cu toată transmisia în direct pe TV, cu transparenţa afişată, sunt trucate cum vrea muşchii lu ăla care decide cum cînd şi cine să ia potul. Băi, suntem nebuni? Toţi? Mai credem în ceva corect pe lumea asta? Nu mai bine ne uităm pe OTV???

Academia de Studii Economice
Catedra de Contabilitate, Audit si Control de Gestiune
LOTO - ŢEAPA NATIONALĂ

Potul de 10 mil euro a declansat isteria "Loto 6/49" in Romania ! Tot romanul, impatimit al jocului sau din contra jucator de ocazie, a inceput sa viseze la marele premiu. La OTV s-a facut o cheta de 137000 euro pt "marele bilet" de 23 de numere! Ce e bine ca odata cu isteria asta s-au declansat si adevarate anchete mediatice in legatura cu corectitudinea jocului! Foarte multa lume injura OTV-ul, de multe ori pe buna dreptate, dar cel putin, de data asta au gasit probe care dovedesc clar ca loteria poate alege numerele castigatoare dupa bunul plac! A fost suficient ca directoarea agentiei nationale sa pronunte numele "Editec" (compania care produce suflanta, bilele si softul aferent) ca telespectatorii sa intre in rolul de detectiv. Si s-au descoperit lucruri extrem de interesante! Pe site-ul Editec puteti afla ca in interiorul fiecarei bile din cele 49 exista o tablita de indentificare cu un cod format din 22 cifre, asa numitul ARS , cod ce este citit de suflanta si apare automat in calculator! Deasemenea, toate cele 49 de bile trebuie sa apartina aceluiasi set se bile. In caz ca, una sau mai multe bile apartin unui alt set de bile, acestea nu sunt recunoscute de suflanta! Alt element foarte important! Fiecare bila inainte de a fi introdusa in suflanta trebuie sa fie verificata cu sistemul producatorului. Acesta are 3 inele prin care trebuie sa treaca fiecare bila. Primul inel citeste bila sa fie din acelasi set cu celelalte, inelul al doilea verifica dimensiunile si al treilea greutatea! Acuma. Ce a pezentat Loteria Romana ? Mai multe televiziuni au aratat cum se cantaresc bilele. Cu un cantar, obisnuit, de bijutier!!! Si atunci se nasc mai multe intrebari. De ce asa si nu cu aparatul producatorului, care evident, le-a fost livrat impreuna cu suflanta? De ce nu a fost prezentat si acest sistem? De ce nu s-a mentionat ca suflanta poate identifica orice bila? Are Loteria Romana ceva de ascuns? Pai are! Iata cat de bine este pus la punct sistemul. Imaginea alaturata ne prezinta ce apare pe calculator in momentul cand bila trece prin primul inel al sistemului de verificare! De la anul de fabricatie pana la culoare si setul de bile din care face parte! Atentie! Daca bila nu face parte din acelasi set cu celelalte nu poate trece de primul inel! OK. Loteria Romana a aratat ca are doua seturi de bile. Deci daca sa spunem in suflanata sunt introduse 6 bile din setul 1 si 43 din setul 2, cele 43 de bile din setul 2 nu au nici o sansa sa iasa, pt ca nu sunt recunoscute de suflanta! Si ca si cum toate astea nu erau suficiente, bomboana pe coliva o pune chiar producatorul sistemului. In cartea tehnica a masinariei, producatorul precizeaza ca softul poate controla jocul! Cu alte cuvinte masinaria asta poate juca corect sau nu, in functie de cum decide Loteria Nationala ! Asta poate ca explica mai bine de ce poturile mari din istoria loteriei s-au castigat doar in momente de sarbatoare (alegeri, Paste, Craciun sau Revelion)!

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICECATEDRA DE CONTABILIATE, AUDIT SI CONTOL DE GESTIUNE
Lect.univ.dr. STANILA GEORGIANA OANA

BECALI NU POATE SĂ TACĂ. GÎNDEŞTE

Moraru: Domnu Becali, dacă eraţi prost, dar nu sunteţi, intraţi în rolul de victimă şi declanşaţi o isterie naţională. Dar dumneavoastră sunteţi un om deştept, aveţi o experienţă de viaţă, nu vă lăsaţi influenţat de ăla, de ăla...

Becali: Păi da, domnu Moraru, vezi că forţa mea spirituală nu m-a lăsat. Dacă vedeaţi cum m-am comportat în celulă, vă cruceaţi. E un arest delicat şi-am luat patul de jos, lîngă fereastră, ca să am aer. Dar cînd am intrat în celulă, am zis,: Chiar în ghearele morţii de mă veţi duce, dacă Domnul e cu mine, de cine mă voi teme? Şi era un traficant de droguri, unul de ţigări. Da io cînd am intrat pe scena asta, joc rolul ăsta. Deţinut? Joc deţinut. Dar şef!

Moraru: Dar cum v-au primit ceilalţi?

Becali: Bă, cînd am intrat acolo, le-am zis: Io să nu văd femei goale pe pereţi! Şi le-au dat jos. Fumat? Fără fumat! Ia citiţi aicea! Şi le-am dat cărţi. Ia, luaţi şi citiţi cărţile astea. Au început să citească cărţi de religie, şi cu asta, basta! Unu, ungur, n-a scos o vorbă două zile, de speriat ce era că zicea că-s naţionalist, dacă-s cu Vadim. După aia, cînd mi-a respins prima întîmpinare, am plîns două zile, da mă sculam la două-trei noaptea şi rîdeam cu ei. Că io-s la fel tot timpu. Îi întrebam bă, e bine? E bine, Domnu Becali! Şi rîdeam. Ce mai, eram cu ei, aşa cum erau ei, la trafic şi ce mai aveau acolo, luau de la cinci la şapte ani. Da i-am făcut în două săptămîni băieţi credincioşi, aşa cum era ei. Aşa cum erau ei infractori.

Ultima zi eram în aer. Adică la aer, conform programului. Ascultam la radio să-mi dea sentinţa. Eram pe şuba mea de la oi, că luasem şuba mea că voiam să stau întins cum stăteam la oi. Cînd s-a dat rezultatul, ne-am îmbrăţişat. M-a buşit plînsu. Şi pe ei la fel. Le zic: aveţi credinţă-n Dumnezeu, c-o să aibă şi el grijă de voi. Le-am lăsat lor ce mai aveam pe-acolo, le-am lăsat tablele de jucam pe flotări cu ei, da erau slabi. Le-am zis: cutare, cutare, bă, toată viaţa voastră, voi şi familia voastră nu veţi avea vreo problemă financiară. V-a ajutat Dumnezeu, c-aveţi credinţă, să fiu cu voi în viaţa asta.

Cît am stat acolo am visat toţi morţii mei dragi. Eu cînd visez morţii, a doua zi sunt fericit. Da numai cînd vreau să-i pup, dispar. da de văzut îi văd. Şi zic, Doamne, dă să nu cumva să mă deştept!

Muraru: Nu vă pot ajuta cu chestia asta.

TRISTA CULTURĂ ROMÂNĂ

Nimeni n-o să-mi dea în România nici juma de ban pe ce postez acum. O fac moca. Am făcut "Cîntarea României" pe gratis, vreo cinşpe ani. Şi după 90, din inerţie. Sunt obişnuit.

Aşadar, l-am cunoscut azi pe scriitorul Laurian Stănchescu. Domnul respectiv m-a invitat în biroul lui Varujan Vosganian, vicele Uniunii Scriitorilor Români. Mi-a arătat cartea unui poet kuweitian talentat, pe care-o va lansa la Festivalul "Nichita Stănescu", şi un album despre Săpânţa. Apoi mi-a destăinuit că a trecut de Senat hotărârea ca Ministerul Culturii şi Cultelor să devină un departament la Ministerul Învăţământului. Direcţiile de cultură judeţene dispar şi prerogativele lor vor fi preluate de UN consilier judeţean, numit politic. Ducă-se dracului cultura română. Avem nevoie de dobitoci, ţîţe, pizde şi cururi, nu de poezie, teatru, literatură, filme, sau pictură. Ăi de nu pot trăi fără asta, să plătească. Boborul vrea manele, telenovele, bere şi mici. Aşa că, ducă-se pe pulă restul!

Apoi, asistentul vosganian mi-a spus că Varujan e curtat şi de PSD şi de PDL, deşi e PNL. Şi că a fost solicitat să participe la negocierile cu FMI. Totodată, am aflat că vicele US i-ar fi recomandat lui Pogea să nu scoată pianul din biroul ministrului finanţelor, că se va întoarce foarte curînd acolo.

Cînd am ieşit în holul uneia dintre cele mai minunate clădiri din România (sediul US de pe Calea Victoriei, dacă nu v-aţi prins), am făcut cîteva poze. Marmura, coloanele şi stucaturile au fost puse acolo acum 150 de ani şi sunt de o nobilă perfecţiune. În Casa Scriitorilor plouă. Tavanele stau să cadă. Cupola, superbă, e fisurată, la fel cum e tot edificiul.

Ca România noastră.

Şi încă ceva: restaurantul celebru al scriitorilor, unde s-a făcut, timp de decenii, marea literatură română, are preţuri modice, pentru membrii US, pînă la ora 16. Apoi, se dublează.

FUTAIUL SILICONULUI CU SCHELETUL

Geloasă pe succesul extraordinar pe care-l repurtează în prime time uriaşele noi vedete de mahala prezente seară de seară pe micile ecrane - de-alde Nikita, Sexi Brăileanca, Naomi, etc. -, celebritatea în cădere liberă, OANA ZĂVORANU, ce credeţi, şi-a dat cu părerea într-un tabloid de hîrtie. Părerea ei începe uite-aşa: "Deci nu exista misterul asta (al succesului la public, nn.)... In fond esti chemat la emisiunea asta sa vorbesti si sa povestesti. Daca nu ai chef sa vorbesti si sa povestesti, de ce mama ma-tii te mai duci? Stai acasa. Spune: «sunt ocupata, ma doare capul». N-am să reproduc înţeleptele ei meditaţii inepte. Dau mai jos doar cîteva din titlurile comentariilor de la cititori la articolul, deosebit de inspirat intitulat "De ce chemati manca-v-as gura toate panaramele astea toate rapandulele astea rasuflate": Proastoooooooooo, du-te la cratita sau la balamucu' de Vadim ca nu esti departe de el Proasta de Zavoranca
UITE CINE VORBESTE!!!!!!!!!
Vai de mama voastra Acestea ne sunt valorile!!!
Reclama la cimitir se arde cu scheleti:))=))
A lu'Zavoranu! Sa-mi calesti ciocanu!
Rade ciob de oala sparta
Eu nu ma uit la TV
Pai chiar asa ...De ce chemati rapandula asta la TV??
COPILA DE LA GUNOAIE DE 10000 DE ORI MAI FRUMOASA DECAT ZAVORANCE TV-ISTICEE
Oana = trogloditaManelizarea Romaniei
Cu Oana nu am nimic..dar pe Nikita nu o sufar cand o vad la emisiune, imi vine sa vomit
Ptiu sa nu se deoache!!!!
E POSEDATA DIVA DE LUX CABOTIN
Mare pacoste !
Macar sa faca hartia mai moale...

Deh, artisto, mai sunt unii care nu agreează scene fierbinţi în public cu schelete.

VINE SFÎRŞITUL LUMII

Agitaţie mare în lume, cad avioane, calota de gheaţă o ia la vale, Bin Laden e de negăsit, Obama dă din colţ în colţ, lui Putin nu-i place Abba, în timp ce, în spaţiu, sateliţii ruşi dau nas în nas cu omologii lor americani, vai de capul nostru de oameni. 

Agitaţie mare şi în ţărişoara noastră. La Ieşi nişti miliţieni, fo 45, o fo puşi sub acuzaţie di mitî. Cluju, no, n-o stat mai moale: haiducii o spart prin holdup o bancă şi, tuleo, s-or roit cu vreo două miliarde. Tulai! De la Ciorogîrla ( băi ce mă rîd cu gura cînd aud cuvîntul ăsta!!!) arme, pauză, da vreo doi trei ciumeţi de caporali tot or fost legaţi. Braşovul, alo, Braşovul, domnul Gorbunov are 15 martori că băga la fiare la sală cînd se tragea cu pistolul. Iar presa, ah presa, hiena de pază a democraţiei, dă în gross plan lacrimile de la înmormîntarea lui Cozma. Nu ăla cu mineriadele. Celelalt, cu cafteala în discotecă.  Colac peste pupăză, pe Ion Becali îl divorţează nevasta, iar Chivu e tată, fraţilor! Ţ, ţ, ţ, ce chestie! C est la fin du monde, gîndeşte francezul, dînd de un os în cochilia melcului pe care-l suge. Fine del mondo, meditează macaronarul, găsind în spaghetti urme clare ale dezastrului care deja a început. End of the world, zice englezul sceptic, sătul de vremea asta de căcat.

Să-mi bag pula, zice românul, calm şi înţelept. Şi accesează postul următor de pe varanus.

NU TOATE BLONDELE SUNT PROASTE

Observaţi Elena. E hieratică, angelică, pură. Priveşte-nainte, alungită, spre un nou şi luminos viitor. E imaginea ministrului nostru pentru turism de pe site-ul oficial.

Că vrea alt brand, foarte bine. Normal. E blondă şi-i place mereu altceva. Cum am auzit ştirea că
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a declarat astăzi, la Oradea, că, imediat după aprobarea bugetului de stat, ministerul pe care îl conduce va organiza o licitaţie pentru realizarea brandului turistic al României., am şi-ncept să m-agit. Cu cine fac io echipă? Păi cu LiaLia, cu Dan Măciucă, cu Horia Ghelu, cu Marele Han, cu Cireaşa deşteaptă, cu Dono şi cu alţi sclipicioşi strălucitori , eclatanţi de dau pe-afară de idei inteligente. Şi dăm României noastre un brand de-şi bagă gheara-n gît grecii, elveţienii, spaniolii şi toţi ăia care cred că marca lor nu poate fi bătută. Plus că ne-mbogăţim dracului odată, de nici strănepoţii noştri nu mai au nevoie să muncească. Că-s 75 de milioane de euro în joc. Aşa zice blonda:

Elena Udrea a spus că finanţarea proiectului, care estimează că va costa circa 75 milioane euro, va fi făcută din fonduri europene. “Imediat după ce vom avea bugetul aprobat vom scoate la licitaţie proiectul. Va fi o licitaţie intenaţională, la care sperăm să se înscrie cât mai multe firme străine renumite în domeniu şi spun asta nu pentru că nu aş avea încredere în firmele româneşti, ci pentru că e şi aceasta o modalitate de a atrage atenţia acestor firme din afara ţării asupra României şi de a ne face cunoscuţi”, a spus Udrea.

Dau pe situl lu Ministerul Turismului şi ce văd?
Fondul de promovare turistica al Romaniei in anul 2003 : 3,5 milioane de Euro.In comparatie cu celelalte tari a fost foarte mic:Bulgaria: 10.000 Euro; Turcia: 76.000 Euro; Ungaria: 28.000 Euro; Polonia: 11.200 Euro; Cehia: 8.000 Euro.

Nu-i dumă, să mor io c-am dat copy-paste. Ce să mai cred?

E adevărat că aţi violat-o pe nepoata dumneavostră?

Cică un profesor universitar din Craiova a chemat-o acasă la el pe nepoată-sa care îi era şi studentă. Cică i-a tras-o, în loc s-o pregătească pentru lucrarea de diplomă. Pe don profesor îl cheamă Dumitru Ţăpurin, normal. Purtătorul de cuvînt al Poliţiei din Dolj se numeşte tot Ţăpurin, normal, dar Adrian.
La cîţi Ţăpurini sunt prin Oltenia, nu m-ar mira ca ştirea să fie o ţeapă.
Dar reporteriţa Realităţii e genială. Ea l-a întrebat pe acuzatul care a primit 15 zile de arest preventiv: Domnule profesor, e adevărat că aţi violat-o pe nepoata dumneavostră?
Ce ţară, domle, ce ţară!!!

VIAŢA AŞA CUM E

Deci spaima de-am trăit-o azi, mai rar. Dau să intru în curte şi mă pomenesc că năvăleşte un tip peste mine. Nu l-am văzut în viaţa mea. Şi-mi întinde mîna. Şi zice:
Hai salut, pretine! Băi, cîtă muie ai luat tu la viaţa ta? Că eu am luat la greu. Toate muile pe care le-am loat, le-am scris la carnet. Bă, ţi-arăt carnetu! Mai întîi că pe patru ianuar 1990 trebuia să mă facă şef peste echipa de dulgheri. S-a dus dracu. A venit revoluţia şi-am ajuns la cepeuneu, la Bucureşti. Că ieream drăcos, cu gura mare. Păi nu io l-am scos pe Tanase în şuturi din sediu? Cine l-a scos? Ce dacă ierea prim secretar. Dă-l în pizda măsii. Io aveam bransardă de tricolor cunosc pe lume, el n-avea. I-am tras nişte şuturi în cur şi i-am zis bă boule să nu te mai prind pe-aicea, ai înţeles faza? După aia i-am confiscat Kenturile şi ce-am mai găsit
pe la el pin birou. Erea comunist, dă-l în fasole. Avea o sticlă de uischian de 12 ani. Şi un cas Sanyo care ce mi-am dorit io un cas de ăla, s-ascult la iarbă verde, cu famelia.
Iar după aia, a fost mişto. M-a chemat şefu, mi-a dat delegaţia şi beletul şi-a zis că reprezint revoluţia noastră în capitală. Faiiiiiin. Boier. Hotel, haleala la cameră, tot plătit de băieţi. A-ntîia. Da n-a durat mult. Nici un an. Am venit napoi pintre ai mei, c-acolo mi-erea locu. Făceam greve să nu ia Stanciu fabrica. Că ieram înainte la CTC şi la brigada artistică. Eream tare de tot. Mă ştia toţi. Deci am făcut greve fo doi ani. Toată ziua. Odată am făcut şi noapte grevă. Atunci m-o dat şi la televizor. Adică ce, să juca ei cu mine, care-am făcut revoluţia? Ce vorbeşti? Mi-a dat ăia şi apartament în centru, lîngă catedrală, numai să tac dracului. Nu chiar am tăcut, da de domolit m-am mai domolit. Că eria şi vrîsta. Animalu de Staciu a luat fabrica ş-a vîndut-o la bucată. Futu-l în cur să-l fut. Am apucat să cumpăr şi io doi metri cubi de grinzi, douşcinci de foraibăre şi cinşpe robineţi de calorifer. Total am dat fo mie de lei. Cinci beri. Muie tare. Scris la carnet. Dupe aia, am băgat bani la Caritas, nu mult. Aşa am zis să nu exagerez. Io dormeam şi ăia vegheau cum să-mi deie muie.
Am loat o bucată de teren pe baza că ieream revoluţionar cu carnet. Păi să nu fac o casă pent fiică-mia? Ce-s prost? Am vîndut apartamentu cu 7.000 şi peste două săptămîni ăla de l-a luat l-a dat cu 15 ooo. Altă muie. Da căcat, că io cu banii am acoperit casa lu fiică-mea. Numai că vaca s-a cărat în Spania. Şi s-a măritat acolo. Şi io tre să-i plătesc impozitele că doar ie fiică-mea. Şi nu poci s-o las fără casă. Altă muie. Da de la fiică-mea nu se pune. Da cât îi pula n-o să mai steie fătuca asta a mea pe-aici.

Acuma io am o mare problemă. Anu trecut pe vremea asta am notat la carnet că beam un blidon de bere seara.
Azi văd c-am trecut la carnet c-am luat două blidoane de la chioşcu lu grasa de la colţ.
Oare oi fi alcolic?
Ia zî drept, că arăţi de parcă eşti ziarist, n-a voie să mă minţăşti.

Că io sunt opinia publică, bă muie!

N-am nimic de-mpărţit cu viaţa.
S-a dus.
Ce mi-a dat, am luat.
Şi m-am dus.
Ce i-am dat, a luat.
Şi s-a dus.

Da tot i-aicea scris în carnet.

SPIOANCA ŞEFĂ

Ben Laden se cacă pe el. Nu mai are nici o şansă. Teroriştii lumii îşi scriu testamentele. Lungi sunt cracii antiterorismului. Omenirea respiră uşurată. Nu nenorociţii de americani care vînează ca bezmeticii printre arabi, ci România, ţărişoara noastră, le va veni de hac cît se poate de repede. Providenţiala Elena Udrea a preluat problema. Ea va preveni şi va combate terorismul. Exersată în fentarea gărzilor de la Cotroceni şi în depistarea infractorilor care nu plătesc parcările, blonda, sexoasa, universitara, e numa bună să servească patria şi mapamondul. Ministreasa turismului primeşte cadou un comandament "special" de informatii clasificate. Decretul de înfiinţare al Ministerului Turismului prevede ca madama să tragă o protecţie la informaţiile clasificate, (pentru care s-a infiinţat şi un serviciu special, subordonat direct Elenei Udrea). Ea se mai ocupă şi de prevenirea si combaterea terorismului, pentru ca la minister pot ajunge date cu grad maxim de securitate.
Dar, cel mai tare e că bulănoasa "are dreptul să solicite" informaţii celorlalte autorităţi publice, iar instituţiile publice, inclusiv serviciile secrete sau societăţile comerciale la care statul este acţionar, "au obligaţia de a furniza datele solicitate".
Cîte servicii secrete avem? Vreo nouă? Pardon, zece!
Ei, aţi amuţit? Deja?

SĂRBĂTORILE INTRĂ-N CRIZĂ

Semne rele anul are.
Aţi auzit?
Ruşii au închis robinetul de gaz pentru Europa. Inclusiv pentru România. Cică ucrainienii fură din conductele care trec pe teritoriul lor. Leul scade mereu în faţa valutelor.
O ordonanţă de urgenţă opreşte actorii pensionari să mai cîştige din contracte de colaborare. Scandalul salariilor din învăţămînt continuă. Şi e abia începutul lui ianuarie. E Boboteaza.
Iar, mîine, milioane de Ioni vor încheia lunga serie de sărbători de iarnă.
Nu vă prea vine să zîmbiţi?

Ion cu nevastă-sa, Ioana, la doctor. O consulta doctorul cu stetoscopul, cu
urechea, o întoarce pe faţă şi pe dos, dictează asistentei o reţetă,
iar la urmă îl ia pe Ion deoparte
şi-i spune:
- Domnule Ion, e grav! Nevastă-ta e atinsă la plămîni!
- Vai, domn doctor, ma flataţi!...

La mulţi ani să trăiţi, Neluţilor şi Neluţelor! Nu rataţi ocazia să beţi şi să mîncaţi pe săturatelea!
Nu se ştie ce ne mai aşteaptă!

HIDROFIOR DE ANUL NOU

Miezul nopţii care a trecut, camera mea: o bîzîială sinistră se aude în liniştea nefirească de la marginea lui E85. Zgomotul e sacadat, şi se repetă la fiecare trei secunde. Ciulesc urechile şi ţin fumul în piept. Da, bîzîitul ţine cam două secunde, apoi pauză trei. Şi tot aşa. Termometrul arătă minus şapte grade. Deschid fereastra. Depistez direcţia. Celălat capăt al casei, dinspre beci. O bănuială îmi răceşte şira spinării: hidroforul! S-a stricat hidroforul! Ce dracu fac? Că mîine, adică azi, e ultima zi a anului. Şi după aia urmează patru zile în care toţi meşterii nu fac altceva decît să se îmbuibe cu sarmale şi să tragă la măsea. Iar eu am să stau tot atîtea zile şi nopţi fără apă dacă se arde motorul maşinăriei. Ia să-l scot din priză.
Nu se mai aude nimic. Ba da, cîinele vecinului.
Mă întorc la mine. Bine că merge caloriferul. Centrala funcţionează cu apa din circuit. E ora unu. N-am somn, cum dracu să am. Vine anul nou şi eu am să stau fără apă pînă la primăvară dacă îngheaţă apa pe conductă. Şi apa îngheaţă dacă nu circulă. Mă reped în beci, pun hidroforul în priză. Bîzzz. Pauză. Bîzzz. Pauză. Bîzz. Şi tot aşa.
Asta e, mama măsii. Măcar n-o să îngheţe. Ştiţi că apa se dilată sub zero grade. Şi sparge ţevi, olendere, robinete, coturi şi ce se nimereşte, pentru că nu mai încape. Nu-şi mai încape în ţeavă. Se umflă-n ţeavă şi o crapă. Iar cînd se dezgheaţă, e minunat! Ţîşneşte pe unde nu te-aştepţi. Arteziană la greu. Fie la duşmani. Măcar, dacă merge hidrofiorul pînă la zi, evit îngheţul. Mă bag în pat şi trag plapuma peste cap. Oricum nu pot face nimic la ora asta. Mai bine dorm. Că mîine e revelionul.
Bîzzz. Pauză. Bîzzz. Pauză. Bîzzz.
Deschid televizorul să nu mai aud cum mi se sinucide motorul de la hidrofior. Nici nu-i mai zic altfel, aşa-i zic: hidrofior, că mă ia cu fiori gîndul la catastrofa ce va să vină, ca un bonus la rahatul ăsta de criză.
Trebuie să mă împac cu soarta: o să plătesc trei-patru milioane pe curentul consumat aiurea, sau cam tot atîta pe un hidrofor nou. Măsa!

Dar ia să gîndim noi tehnic. Dacă hidrofiorul porneşte şi se opreşte ca măgarul, adică des, înseamnă că instalaţia pierde presiune. Dacă pierde presiune, undeva e o scurgere. Dacă toate robinetele sunt închise, presiune nu poate scădea decît printr-o fisură în ţeavă. Unde avem noi ţeava cea mai veche? Pe sub terasa ce frumoasă, unde vara petrecem şi jucăm şah. Pe care-am acoperit-o cu gresie eu personal de m-am ales cu febră musculară.
Carevasăzică, e vorba că vom fi obligaţi să penetrăm subteranul minunatei terase ca să depistăm pe unde ni se scurge presiunea, şi deci apa, în pămîntul paştelui mamii ei de viaţă!

La opt fix îl sun pe prietenul meu Vasile. E mahmur, a chefuit pînă în zori. Da cum să mă lase? Aduce pickamer, baros, rangă. Tîrnăcop şi lopeţi am eu. Sparge terasa din beton de-un sfert de metru pe sub care trece conducta. Mă doare betonul, mă doare gresia sfărîmată. Săpăm un şanţ de vreo doi metri, adînc de 70, de-a lungul ţevii. Dăm de un mic lac subteran în jurul unei mufe ruginite, ca vai de ea. Mufa e ceva care uneşte două bucăţi de ţeavă. Din care ţîşneşte, vorba lui Beniuc, şuvoi de ape. Găsesc prin garaj altă mufă. O înlocuim pe cea spartă. Facem proba. Iar se face lac. Mufa naibii. De unde să iei o mufă nouă pe 31 decembrie? Eşti nebun? Mai caut prin şmelţuri. Iaca încă două. Nu-s bune. Sunt trei sferturi da trebe de jumate. Mai caut. Pauză mufă. Dar un furtun de duş n-ar fi bun? Ia dă-l încoa. Ba da, se potriveşte! Da. La fix. Dumnezeule, mare eşti!
Punem pămîntul la loc. La vară am treabă să pun altă gresie. Dă-o naibii, tu să fii sănătos! - mormăie Vasile ştergîndu-şi transpiraţia cu fesul marca Adidas.
Hopa, curge apă fără bîzzz bîzzz. Radem cîte un gin tonic. Vasile, eşti bun! Şi eu. Puţin.
Hidrofiorul îşi face treaba.
Drept urmare, mă duc să fac un duş. Şi spre seară am să sărbătoresc revelionul. Şi hidrofiorul şi ultima spargere a terasei.
Şi-am să beau un pahar în plus pentru tine care mă citeşti şi-am să-ţi urez să nu-ţi fie criza aşa de neagră cum se-anunţă. Mie am să-mi urez cam tot aşa ceva.
Hai că se-aud dobele urşilor de la Comăneşti.
La mulţi ani, 2009!

CU O ROCHIE DE SORĂ AMPLĂ SOBRĂ VOIAJORĂ

Poetul Petru Scutelnicu a prezentat-o azi, la Galeriile Frunzetti ale UAP, pe Carmen Emanuela (cu un singur l !) Telibaşa, debutatoare în poezele cu volumul SCRISORI CĂTRE NEOAMICI. (!!!) De pe copertă sunt versurile din titlul postului.
Iac-aşa!
Petrică a vorbit rar, ca să-nţeleagă tot prostul, şi mult. Tot de aia. Ca să fie şi mai convingător, a citit o juma din cartea poetesei, timp în care asistenţa s-a apucat de vreo două ori să aplaude chiar în toiul prestaţiei. Oratorul a înţeles că publicul mai voia, aşa că i-a mai dat. Apoi, am primit emoţionat cartea cu autograf direct de la autoare ( a scris, nu ştiu de ce "Cu toată dragostea") şi am fost impresionat să citesc în cuvîntul introductiv, nesemnat, următoarele: "Autoarea s-a născut la data de 3 aprilie 1976, în Adjud, Vrancea alături de părinţii Ion şi Maricica". Chiar aşa. Alături.
Am trecut direct la ultima pagină pe care tronează poemul de patru versuri "Voi lacrimi" :
Zburaţi voi lacrimi voiajore
spre privighetori
de le voi gusta vreodată trilul
să nu fie sălciu.
Am respectat întocmai grafia din proaspăta apariţie editorială, în mod cert o uriaşă speranţă a literaturii române. Dacă s-ar fi semnat Emanuella, aş fi riscat să pariez că poetesa, debutantă azi, are dreptul să pretindă un Herder, la dracu!
Dar m-am bucurat în sinea mea că moldovencele scrie, frate, scrie!

Pour la bon bouche, mai na-vă şi poemul

Perla trilul şi cu gîndul:

Gândule ce dus ai fost
şi de cînd tu ai plecat
mult de tot te-am căutat
am văzut că nu mai vii
nici prin porumbei stihii
râsetele de copii
nici cu modigliani
nici cu morandi gianni
fără soli fără scrisori
fără sms sau semn de viaţă
te-am uitat iubite
mergi cu perla şi cu trilul
peste metropole grădine
dar de-ţi vine
spune-le că te întorci la mine
perlă tu rotundă movă
când din inimă mi-ai tot căzut
peste ochi şi peste buze
în poalele doamnei muze
în uşa la academie
dacă-ntreb nimeni nu ştie
n-aţi văzut o perlă udă
n-aţi văzut o perlă mov
nu n-am văzut
şi m-aţi mai întrebat o dată
ce-o fi aşa important perla asta
trilul a ajuns precum e nilul
galben ros de asfinţit
să-l revendic n-am venit.

Mai citiţi o dată geniala creaţie. M-a cutremurat. E un model perfect de imbecilitate, veleitarism, lipsă de logică, impostură şi ridicol.
Doamne, ajută, te implor! Să vină cenzuraaaaaa!