vineri, octombrie 06, 2017

MADE IN BACĂU - ROMÂNIA

Ieri, m-am fălit că sunt băcăuan cu câteva branduri ieşite din mintea şi mâinile concetăţenilor mei. Azi, programul postului Discovery Channel a fost dominat de clipuri publicitare şi filme care promovează produsele Agricola Internaţional. Şi iar am simţit un fior de emoţie, mai ales că am avut onoarea să-l cunosc pe inginerul Petru Plăcintă, căruia i se datorează în mare parte existenţa acestei firme în Bacău. Legenda spune că, pe vremuri, a adus pe ascuns din Canada sămânţa curcanilor uriaşi - de care până şi  celebrul Tudor Vornicu se minuna - care ajungeau la peste 60 de kilograme. (Fac precizarea că nu m-au sponsorizat niciodată, nici el şi nici Agricola. Nici nu intenţionez să le solicit asta.)
Nu ştiu dacă se mai "fabrică" în Bacău curcani uriaşi, dar ştiu că, dacă lucrurile ar fi curs firesc în ţara asta după 89, Bacăul putea fi prezent pe Discovery cu multe alte performanţe:  strungurile gigantice de la Maşini Unelte, roboţii de la IPEP, berea de Mărgineni, pantofii din piele de curcan de la "Partizanul", mobila sculptată de la CPL, coniacurile de la Vinalcool, stofele de la "Proletarul", hârtia de la Letea, robinetele de la IMB, televizoarele color făcute de Symbol-Electronica, îmbrăcămintea de la Confecţia, şi-or mai fi şi altele.
Să ne-nţelegem, departe de nostalgii ieftine, vreau să spun că mărcile astea puseseră Bacăul pe harta performanţei economice şi industriale şi erau produse de firme care n-ar fi ştiut ce-i aia faliment. Pentru că fabricau calitate. Numai incompetenţa şi goana după profitul imediat al aşa-zişilor proprietari de tip nou au dus la dispariţia lor şi a zeci de mii de locuri de muncă. Iar acum, la evanescenţa în masă a prietenilor şi rudelor noastre spre alte zări.
Prea târziu pentru regrete, dar mă macină dorinţa de a găsi motive să fiu mândru de oraşul meu. 
Gaudeamus igitur de ceea ce a mai rămas.
https://www.youtube.com/watch?v=P1WKI6LQYVE

joi, octombrie 05, 2017

Cam prea puţin, dar bun

Printre prea puţinele motive pentru care sunt mândru că sunt băcăuan, se numără Aerostar, Dedeman, Agricola, Pambac, Azia, Filarmonica, Centrul de cultură Apostu, toate  cu băieţii lor deştepţi  care-şi văd de treaba lor şi o fac bine, cu pasiune, profesionalism şi eficienţă, indiferent de mizeria politică.
Azi am dat peste un  film de promovare expresivă al Aerostar. Poate că au şi alţii, dar nu le-am văzut.
Interveniţi cu exemple. Mi-ar plăcea să lungim lista cu băcăuani care ştiu ce vor şi nu fac umbră pământului degeaba. 
Filmuleţul e aici:https://www.facebook.com/490019608019672/videos/vb.490019608019672/500172223671077/?type=2&theater

E de văzut.

duminică, septembrie 17, 2017

M-o apucat pictatu



1oo de euro bucata. La prima strigare. La a doua, nu se ştie.
UP DATE
Hai că mi s-a făcut milă de colecţionarii români, săracii de ei. 100 de lei bucata. Şi gata.

joi, august 17, 2017

Un coşmar adeverit


Aud că, deoarece a-ndrăznit să pună public niscai întrebări despre afacerea cu centura ocolitoare a Bacăului, jurnalistul Florin Popescu s-a trezit cu plângere penală din partea turcilor de la falimentara Eko Insaat Ve Tic As. Numa că dracu-i tot drac şi nu se lasă. Azi recidivează cu un material incendiar:

http://zdbc.ro/exclusiv-centura-bacaului-se-taie-si-se-vinde-la-remat-cu-075-leikg-foto-video/#comment-104866

Atât de halucinant mi s-a părut,  că m-am dus la faţa locului şi chiar aşa era: patru muncitori tăiau cu aparatul de sudură broderia din fier beton care trebuia să fie structura de rezistenţă a unui pod. Am vorbit cu ciobanul Vasile care-şi are sălaşul în pustietatea dintre Holt şi Săuceşti şi care s-a procopsit cu ceva grămezi gigantice de moloz depozitat pe proprietatea lui. I-a înjurat politicos şi pe proiectanţii care-au plasat podul pe tăpşanul lui, şi pe turcii care l-au cadorisit cu munţii de pământ în bătătura bordeiului şi mi-a zis că "ăştia taie şi cară fierul de vreo săptămână. De-abia l-au pus, nu-i juma de an de-atunci, nu-i păcat? Trebuia să-l lase dracu acolo, când vin ăilalţi, să continue treaba, nu s-o ia de la capăt. Da, na, ce să facem, ş-aicea-i ca-n România: doi încarcă, cinci descarcă. Treabă de-a-mpulea, Domnu."
Holt - Săuceşti, 17 august 2017, ora 9.45: Muncitori demontând prin tăiere structura din fier beton a unui pilon de pod de pe Centura ocolitoare a Bacăului


Holt - Săuceşti, 17 august 2017, ora 9.45: Camionul folosit la transportul fierului recuperat

miercuri, august 16, 2017

Poliţiune, jandarmi, organe, săriţi, că ne fură!

Azi, cam toată ziua, coada la intrarea în Bacău dinspre Suceava, era dincolo de turnul TV, adică, vreo 3 Km sau 30 de minute. La vreo 4oo de metri de intersecţia cu Vasluliul, o macara de la EON bloca o bandă.   Ca  să schimbe un bec.  Un gigel a ţipat la mine că de ce-l întreb. Că ei au treabă. Şi că noaptea n-au voie, c-aşa a negociat sindicatul. Bravos. Faceţi, băieţi, ziua. Futeţi traficul, pizda mamii lor de români.
Pe doi kilometri am numărat, cât am parcurs în sens invers coloana,  532 de maşini care consumă şi poluează. Şi tot atâţia şoferi care înjură. Pe voi şi pe mama lor de turci cu falimentul  lor controlat de pesediştii inaugurali ai  neamului. Din lipsă de centură ocolitoare.
 
Iaca, mai nou, cică structura de fier beton a podului de pe traseul centurii Bacăului, care trebuia să traverseze Siretul de la Holt la Săuceşti, e tăiată şi dusă la fier vechi de niscai camioane cu număr de Vrancea.  Banii noştri, la fier vechi!
Da cui îi pasă???
Poliţiune, jăndari, sereiule, organelor, sunteţi în concediu?  

joi, august 03, 2017

SALONUL DE FOLK ŞI BLUES - EDIŢIA A II-A - BACĂU 2017



Centrul Naţional  pentru Sănătate Permanentă   
CENASPER
Bacău

 INVITATIE LA PARTENERIAT PENTRU EXPONENŢII MEDIA

Avem plăcerea să vă anunţăm că organizăm anul acesta, în zilele de 31 august, 1 şi 2 septembrie, ediţia a doua a festivalulului SALONUL DE FOLK & BLUES. Răspundem astfel numeroaselor solicitări din partea iubitorilor de muzică şi poezie care, pe parcursul anului ce a trecut de la prima ediţie, şi-au manifestat dorinţa de a-i revedea în Bacău pe cei mai de seamă reprezentanţi ai îndrăgitelor curente muzicale.
Intenţionăm ca manifestarea de anul acesta să cuprindă o serie de evenimente cultural-artistice inedite (momente poetice, lansări de carte, vernisaje de artă plastică, expoziţii de caricatură, rememorări video), precum şi recitaluri muzicale şi de poezie, menite să pună în valoare actul artistic de calitate şi să reînvie gustul publicului pentru reprezentaţiile culturale de valoare autentică.
Până la această dată, avem confirmări de participare de la peste 40 de artişti consacraţi care au răspuns invitaţiei noastre.
Beneficiile rezultate din contribuţiile sponsorilor şi ale spectatorilor vor fi utilizate pentru sprijinirea copiilor de vârstă şcolară.

Mulţumindu-vă încă o dată pentru solicitudinea şi interesul pe care le-aţi manifestat la prima ediţie a Salonului de folk şi blues, vă invităm să ne fiţi parteneri media şi de această dată, asigurându-vă că ne vom strădui să creăm un eveniment care să pună în valoare actul artistic de calitate şi să reînvie gustul publicului pentru reprezentaţiile culturale de valoare autentică.

   În aşteptarea răspunsului Dumneavoastră, primiţi, vă rog, sincerele noastre salutări.


Preşedinte CENASPER,
Talal al Essa Hamad


marți, iulie 18, 2017

NORII LUI MAXIM SCULPTOR

Umblă printre nori şi nu se-mpiedică în caierul lor
căci ştie cum să-şi pună sufletul în echilibru
ca să nu se prăbuşească în infinit.
Purtător de topor şi de daltă,
păşeşte ca printre moleculele propriei patrii
unde seninul zămisleşte pe cer
palpitaţii pufoase ale divinităţii

Se strecoară agil printre petale imaculate de trandafiri  
nemilos deflorate în eterul ultramarin şi mă întreabă:
- Nu ţi se pare că norul acela-i o hidră cu şapte capete
aşa cum levitează suspendat între zenit şi teama zilei de mâine?

- Ba nu, e-un simplu ciob celest
o breşă prin care curcubeul scurge vâna de lumină
drept în inima făt-frumosului pe care-l scoţi tu cu dalta
din fibra uscată a trupului de tei

- Ai dreptate, e mai degrabă o spumă de infinit cu cap de lebădă,
după felul în care înoată,
ba ca o învălmăşire de lână violetă în asfinţit
ba ca o coapsă care devine mortală dacă te-apropii şi-o mângâi
ba ca o speranţă care-ţi învăluie creierul cu frumuseţea care-ar putea să fie
ba ca o flotă de milioane de melci macrocefalici
pitiţi în cochiliile lor albe din pânză scorţoasă de velă
ba ca destinul care scoate limba la noi şi râde în hohote.

Intră tăcut în el. Se aude doar
pulsul ciocanului în blana de lemn
meşterind norul în libertatea lui absolută
- pretextul profund al cerului.
Se strecoară printre nervurile complicate
decis să extragă chirurgical norul din trunchiul copacului.

Ochiul văzduhului se face din ce în ce mai albastru
acoperind gâlceava lumii cu volute de linişte cosmică
aidoma celei încarcerate într-un safir.

Încet, aşa, în patria lui care musteşte de libertate,
fanta de lumină a infinitului decupată în tei
face Albastrul să fie şi mai albastru.
Apoi se trage doi trei paşi înapoi.

Şi-n vreme ce zilele trec plutind pe sub trupul lui
ca o umbră de nor
el rămâne drept într-un uter prea strâmt
între şuviţe de neant. Totuşi grăieşte:
Eu am vrut să fac norul acela din lemn
şi ceva picături care să ude pământul.
Dar, dacă-i musai c-a ieşit Făt Frumos,
e bine şi-aşa.
Patria mea nu poate fi altă lume
decât ţara unde norii-s perfecţi.   





duminică, iulie 16, 2017

BĂIEŢAŞI LA CAFENEA


(Sâmbătă, ora 10.30, la o cafenea pe strada Iernii, în Bacău. 2017.)


- Bă, am ars-o tari di tăt, să-mi bag pula. Numa-n douî suti-am ţânut-o. Di la Bacău la Constanţa, am făcut două ori şi patruzăci.
- Da ci ti grăbeai aşa?
- Aveam o dumă acoloşa. O mii şinşi suti di euro, ti gioci? Da i-am dat în buză lu gagica di-o luat-o draşii. Bă, era drumu liber, blanî, şî cu halogenili sî vedi la un kilometru. Ştii cum mergi? Ca racheta. Şî mi-o consumat şasî la sutî, cî i-am făcut calculu. Şasî la sutî, îţ dai seama?
- Da înseamnî că ai maşină bunî.
- Bunî? Gagicî, bă frairi, nu maşânî. Bă, o iubesc să-mi bag pula. Ioti icia ci bord ari. Cu gipies di cela şmecher, îţ aratî şî copacii di pi margini. Uiti-aicia, că am pozi pi telefon. A, ci zâci?
- Da, i tari, frati, sî fiu a dracului.
- Ci tari, bă, beton, sî-mi bag pula. Bă, da cel mai tari-o fost la Focşani. La intersecţia ceia, când ieşi din Focşani. I-o pus semafor acuma, da io nu ştiam ş-am trecut aţî. Ş-un bou cu-n Logan vinea dinspri oraş şî io nu ştiam că el era pi verdi, cî n-am văzut semaforu. Şî l-am şters di s-o cîcat pi el.
- Da cine-avea prioritate?
- Bă, tu n-auz? El avea.
- Şi?
- Sî, m-am dat jos oleacî mai încolo, cela era câcat tot pi el. I-am zâs: ci-i frati? Aşa-i în trafic. S-întâmplî. Ai ceva bulealî? Păi, cî câr, câ mâr. Ci, bulangiuli, ai pretenţii pentru-o zgârieturî? Da portierili era ca conservili mototoliti. Ia di icea o sutî di lei şi du-ti-pula mea, cî mă grăbesc. Ş-am tăiet-o.  
Şi-ţ zâc, frati, numa-n douî suti am ţânut-o, sî mor io.
- Da o cam arzi, prietini, nu ţi frică că te găbjesc poliţaii?
- Bă, îţ spun în trei puncti. Unu, când mă grăbesc, îs ca satelitu, cu viteza maximă. Doi: gagica tragi la mega, cât îi dau, atâta ia. Şî trei, cel mai important, am sângi-n pulî, bă. Di caralii, mă doari-n pulî. Li fac ca lu ceala di la Focşani: ia bă o sudilei şî du-ti-n pula mea...
................................................................................................................................................................

(La masa celor doi, mai apar doi aidoma, ochelari de soare, blugi ferfeniţă, tenişi, ţigări electronice. Se pupă toţi, băi, parcî eşti englez, când ai vinit, da voi ci faciţ bulangiilor, câ nu v-am văzut di doi ani, etc.)
- Barosani, da ia zi, îi dă englejii pi români afarî?
- E, câcat, n-are ei treabâ cu noi. Nici cu ţâganii, nici cu negrii. Io vă spun, evreii tre sî sî muti din Anglia, cî-i belea.
- Da di ci zâci tu asta?
- Păi zâc, c-am vinit ieri di la Londra şî ştiu.
- Chestia cu Brexitu?
- Ei, câcat, le-o expirat contractu. C-o avut contract cu englejii pi-o mii de ani şî s-o expirat.
- Ci contract?
- Voi nu ştiţi, cî n-aveţ di undi. Bă, o fost un regi, Georgi, şi el i-o chemat acu o mii di ani pe evrei în Anglia. Li-o zîs, băi giuişilor, voi sunteţi diştepti, vă dau icişa pi bordu Tamisii loc, vă faciţi casi, birouri, ci vreţ, da vă ocupaţ di piraţi.
- Păi da, cî la ora aia era piraţii-n floari. Furau, sî-mi bag pula, pin toatî lumea, pi mări şi oceani, adicî,  şî vineau sî petreacî la Londra.
- Taci, bă, sî mor io, nu-l întrerupi pi Bogdan cî ştii el mai bini.
- Aşa, Şî, voi li daţ împrumut cî când pleacă la piraterie, are nevoi dî parali sî facî plinu la corăbii. Şi li zîciţi: bă piraţ, aveţ nevoii di mangoţi? Ia d-icea o sutî di liri, da când ti-ntorci, îmi dai şinci suti. Olrait?
- Aşa le-o zâs regili la evrei? I-o-nvăţat bini. Şmecher regili.
- Da, jaf penal cu legea-n mânî. Ş-o făcut contract cu ei pe-o mii di ani. Din alea şinşi suti cât li lua evreii la piraţi, douî suti intra în buzunaru Angliei.
- Păi de-aia-s aşa bogaţi.
- Ci vorbeşti, bă!
- Îs bogaţi, dă-i dracu. Numa ci autostrăzi au, sî fiu a dracului. Sticlî. Nu li trebi lor Europî.
- Da, ş-acu, s-o-mplinit mia di ani şi tre sî-şi ia catrafusâli şi să pleci.
- Buuuun. Şi undi sî duci? Ti pomeni câ vini-n România, dă doamni.
- Taci bă bouli. Ci sâ fac-aicea? Sî deie faliment în şasî luni?
- Bă da proşti ma sunteţ, să-mi bag pula. Undi pleacî? La Berlin.
- Haidi bă, cî io nu cred cî lasî ei ci au ei Anglia pentru Germania.
- Bă, n-auzi? Da ci ari Germania? Nu-i tot ţarî? O-nceput sî demontezî şi clădirea ceia ca un ou ş-o mută la nemţi, bucatî cu bucatî. Bănci, casi, bani, tăt îşi ia. Le-o dat Merkel teren.
- Mari noroc mai are şî nemţî ăştia. Asta li mai lipsea. Să vinî şi evreii engleji tot la ei.
- Ai dracu nemţi!

duminică, iulie 09, 2017

NOAPTE PE FACEBOOK




Conturile se umplu de  
selfie cu sfârcuri imense
şi pisicuţe drăguţe 
şi flori în diferite culori

Fetele dau din lăbuţe pe displayul albastru
înscenând tandreţea scrumului de bikini
în timp ce aici printre pahare goale
se prăbuşesc istovite îngeroaice blonde
cerşind îndurare

Ce sâni
ce speranţe
ce stroboscoape
câte culori

E foarte frumos şi nimic nu mă doare
dar niciodată coapsele lor aurii
nu vor lumina atât de intens
ca oasele mele aliniate lângă picioarele
mesei oxidate 
de zoaiele iubirilor de altădată