https://suno.com/s/7mkzMUshDGEBmWEL
cei mai mulți stăteau lângă foc
numărând aceleași stele
ca pe niște datorii vechi neachitate
aceeași factură de apă vie
aceeași taxă de drum prin destin
aceleași povești despre lupii din ei
nehrăniți cu lupoaice duioase
care nu mai veneau de ani întregi
ca altădată
cei mai mulți se-ncălzeau cu ziua de ieri
dar mereu se găsea cineva
care privea muntele
ca și cum dincolo de vârf
se ascundea o greșeală a lumii
grupul celor mulți îl numise nebun
dar el distila în plexul solar oxigenul din celulele sale
și își lua zborul îmbătrânind frumos
de pe piatra cea mai apropiată de flăcări
ca un eșec memorabil
dispărea încet în propriul orizont de mirate și ucigătoare iubiri
și iarba creștea peste el până la genunchiul cerului
se usca
numele lui dizolvându-se
într-un adio fericit
Se privesc fix în pupile acolo
în intersecția unde nimeni nu are prioritate
unde e uluire vară durere
lucruri ce nu se sfârșesc nici în orgasm
nu au margini fără să ardă
doar luminează lumea cu absolutul lor din amintiri
la ofertă
în magazinul de minuni al lumii
ea strălucește orbitor pe reclama
despre incendii solare
unde el reinventeză oxigenul
și se topește sub intensitatea culorilor
de ziua lor
ea face o vrăjitorie și el frânează brusc
la intersecția cu acces interzis
să trimită un mesaj chinuitor de vătămare
din culpă
Dacă trecem de semafor și eu mor
tu rămâi o bibliotecă disperată în orașul ăsta pustiu
unde frigul absolut al cifrei unu
nu poate deveni doi
uite fruntea mea
fă-mi o cruce cu dermatograful
țintește și trage
un lup argintiu va țâșni din sângele meu
și vei fi împroșcată cu merlot de burgundia
neinclus în meniu
ca și mine
vin premium
un dor ce vine de la capătul nopții și nu are unde dormi
mai scump decât rana