17:41, 28.06.2026
Țțțțțț!
Mai cald ca astă iarnă!
Asta-i temperatura la umbră, în curte! Eu sunt la 72 de grade Farenheit, dar mă hidratez cu Heineken...
17:41, 28.06.2026
Țțțțțț!
Mai cald ca astă iarnă!
Asta-i temperatura la umbră, în curte! Eu sunt la 72 de grade Farenheit, dar mă hidratez cu Heineken...
te făcusem din resturi de sâmbătă
din ce în ce mai mult tu lângă mine și tot mai mult în mine
îți făceai loc printre ziduri neterminate să mă umpli
cu păcate până la explozie
dormeam în durerile mele legat la perfuzia cu iluzii
nu știam cine-mi trimite semne de acces interzis
din insectarul cu fluturi albaștri
pentru noaptea de unică folosință
pleoapele mi s-au dezlipit
abia când te-am deslușit printre aripi
în agenda cu îngeri
pesemne am plâns rușinat
căutând iertare printre cearșafuri pătate cu poeme sterile
la numărarea zilelor mele fără de uși
prin care se strecoară hoțește dezastrul de toamnă
în refugiul lumilor mele
din care-ți iei zborul
păstrez: resturi de sâmbătă / ziduri neterminate / insectar
Restul e decor
Un film cu intensitate emoțională fragilă, declarativ, scolastic, demonstrativ, cu multe scene care mizează pe invenții estetice vizuale amatoricești, în ciuda mijloacelor cinematorgafice impresionante. Scenariu schematic, liniar, previzibil, deseori plicticos, cu interpretare lipsită de strălucire. Până și mantra Om Mani Padme Hum e înghesuită într-o secvență abia-abia observabilă, nefructificată simbolic așa cum merită... Bun prilej totuși să ne reamintim capodopere muzicale uriașe. Una peste alta, în pofida uriașei publicități, mi s-a părut un film de nota 6, fără consistența emoțională pe care o așteptam în ilustrarea personalității uriașe a lui Celibidache...Dar, da, n-ai cum să treci pe lângă Cravata galbenă și să te faci că nu există.
E drept, am văzut filme și mai proaste, dar dacă ajungem să comparăm cancerul cu holera, tot vai de capul nostru suntem..