Te-am pierdut printre taste și parole criptate
Te-oi fi rătăcit pe display
ca pe un spiriduș electronic dresat pe limba îngerilor
între pixelii fără astâmpăr
Atunci
embrion de cloșard
pomenindu-mă singur la o cafea
m-am simțit dulce mirat de gustul călcâiului tău
și ți-am întrebat umbra
a cui
ești tu umbră de spiriduș ?
m-aș fi mirat că-ndrăznești să exiști
ca un muritor oarecare născut în ordinea stabilită
dar aceea nu era inima ta era un ceas carnivor
mursecând cu ardoare zilele nopțile mele ce refuză
să stea la rând
dacă nu ești prea îndrăgostită
încearcă o dată din calendar
și bagă în seamă
copilul din mine care plânge rătăcit pe google
căutându-te
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu