Kaz Hawkins - Because You Love Me

De vineri seara, pe ploaie...

SALATĂ DANSANTĂ DE VINETE

Mi s-a întâmplat să mă trezesc

pe la trei într-o noapte dansând în bucătărie

tocmai terminasem un poem despre sculptorul george apostu

şi rămasesem fără ţigări

răscoleam prin frigider după ceva de mâncare

Mai că era cât pe-aci să mă scutur de angoase

şi să atac nonstopul din colţ pentru un sendviş cu prune

sau măcar pentru o metaforă cu crenvurşti congelaţi la preţ redus

când pe neaşteptate

am dat peste caserola cu salată de vinete

m-a apucat brusc să fac paşi pe gresia lucioasă

un doi trei un doi trei mestecând isteric

pe un ritm infernal de rapsody in blue

pâinea proaspătă unsă din belşug cu pasta aceea cărnoasă

insidioasă ca un sărut de virgină

Gâze diverse dădeau târcoale deliciului

şi am fost nevoit să accesez pestrepell pe mobil

dansând şi mestecând salata de vinete

  

Paşii mei nu-i auzea nimeni deşi călcam apăsat ca la sârbă

tenişi moi din cauciuc normal chinezeşti deci roşii 

estompau călcătura în vreme ce mestecam şi dansam

cu salata de vinete-n gură

o simfonie concretă pentru papilele mele gustative

Tot oraşul dormea la festivalul de operetă

organizat de una dintre iubitele mele 
care deasemenea dormea

Oare sunt fericit?

DORU KALMUSKI A PĂRĂSIT TERITORIUL MYRONILOR

Lansare RELIGIA MINCIUNII - Colegiul Naţional Vasile Alecsandri Bacău - 2003

Şi e foarte tăcut, cine ştie pe unde. Şi-a închis laptopul după ce-a pus ultima virgulă la cel din urmă rând pe care-l scria, lăsându-l neterminat, şi s-a lăsat dus aiurea, în alt univers. Resemnat, dar nu învins.
Sper să-şi aibă calea luminată, aidoma spiritului său incandescent, contestatar şi non conformist şi a talentului de o excepţională forţă narativă, sclipind în egală măsură de inteligenţă şi ironie tristă.
Surprindea cu atitudinea lui de frondă, justificată de altfel, împotriva imposturii intelectuale care, din păcate, a devenit de o violenţă insuportabilă. Faptul că a scrie o carte a devenit un troc prin care ticăloşiţii neamului îşi spală păcatele faptuite împotriva societăţii ca să iasă mai repede din puşcării, i s-a părut  umilitor pentru adevăraţii scriitori de spirit. Şi de aceea, şi-a incendiat cărţile bătute în cuie pe o cruce, ca pe nişte jertfe cristice şi le-a purtat pe umeri spre o Golgotă a disperării.

În ultimii ani, s-a eliberat de dictatura imaginii publice susţinută de profesiunea de jurnalist şi s-a înrobit scrisului de cărţi. Un avatar mai productiv, pe termen lung, şi mai permisiv pentru revolta înverşunată care izbucnea vehement din firea lui contra opresiunii organelor. 
Firea lui? Ceva enervant de calm, un clocot interior care spărgea scoarţa convenienţelor cu un sarcasm ineluctabil.
Kalmuski. Ştiam că e pe-aici, prin lumea asta al cărui aer, uneori fetid, suntem obligaţi să-l respirăm,  şi-mi tot programam să-l sun. Uite că e deja prea târziu. Şi nici regretele nu folosesc la nimic.
Mergi în pace, prietene!

Vezi pentru edificare şi:

https://varanus-varanus.blogspot.com/search?q=kalmuski

Nu mă-ntrebaţi dacă vă iubesc

https://www.facebook.com/jugaru.cristi/videos/1769205513127178/

Fragment din spectacolul "Nu mă-ntrebaţi dacă vă iubesc" scris pentru Forumul de arhitectură MOLDOVA REPER 2030" - ediţia a patra, Bacău, 7-10 iunie 2018.
La Centrul de cultură "George Apostu" - cu participarea excepţională a lui SirBlues Vali Răcilă.
Postat de Cristi Jugaru.
Textul integral, în curând.

PROGRAMUL INTEGRAL AL FORUMULUI DE ARHITECTURĂ ediţia a patra 2018

Vineri 8 Iunie 201808/06/2017

 

ora 14:30

DESCHIDEREA LUCRARILOR

Arh. Liliana BÂRGU Preşedinte al Filialei Bacău-Neamţ a Ordinului Arhitecţilor din România
Alocutiuni oficialitati
Sorin BRAŞOVEANU Preşedinte Consiliului Judeţean Bacău

SPAŢIUL RURAL DE LA SAT LA SUBURBIE

Moderator: Arh. Ştefan BOICIUC

ora 15:00

• Gheorghe POPA Sectretar de Stat in Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale - Guvernul României
  “Limbajul culturii, cultura limbajului“Dezbateri
• Arh. Serban STURDZA Membru corespondent al Academiei Romane Director Executiv al Fundaţiei Pro Patrimonio- Bucureşti
  “Ţibăneşti sat cultural“Dezbateri
• Prof.univ.arh. Larisa VANDIUK Cercetator al istoriei Oraşului Cernauţi şi Bucovinei, laureat al Premiului Joseph Glavka-Universitatea de Arhitectură – Cernăuţi Ucraina
  “Moşii şi palate domneşti pe teritoriul Bucovinei de Nord. Probleme de conservare și integrare” Dezbateri
• SPONSOR WIENERBERGER SISTEME DE CARAMIZI

ora 16:45

PAUZA DE CAFEA
inscrierea pentru deplasarea in judetul Neamt – duminica 10 iunie. Se solicita de către conducerea centralei electrice cu 48 ore inainte, lista cu participanti – nume şi date din cartea de identitate.

ora 17:30

• Dr. arh. urb. Nicolae ŢARĂLUNGĂ – Director Institute for Housing and Urban Development Studies (IHS) Romania- Bucureşti
  “Managementul creativ al peisajului și a patrimoniului cultural”
• Ing. Maria VIŞAN – Director tehnic INTERGRAPH CORPORATION Bucureşti
  “Identificare și optimizarea resurselor locale pentru dezvoltarea rurală a Județului Bacău“Dezbateri
• Arh. Sorin GABREA – Director General Western Outdoor – Bucureşti
  “Satul de lângă oraş- zona metropolitana Bucureşt” Dezbateri
• Arh. Iurie POVAR – Preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din Republica Moldova, Director Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări „Urbanproiect” Chişinău
  “Dezvoltarea urbanistică a localităţilor rurale în Republica Moldova. Identificarea potențialului de creștere, tendințe și opțiuni” Dezbateri

Sambată 9 Iunie 201809/06/2018

PATRIMONIUL SALVAT, PATRIMONIUL UITAT

Moderator: Arh. Ion NICOLAE

ora 10:00

• Conf. dr. arh. Mircea GRIGOROVSCHI Coordonator Biroul Teritorial Nord-Est al Registrul Urbaniştilor din România, Prodecan la Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” Iaşi
  “Monumente si teritorii” Dezbateri
• SPONSOR ADF PROD
• Dr.arh. Sergius Ciocanu Lector la Facultatea de Urbanism şi Arhitectură a Universităţii Tehnice a Moldovei, cercetător ştiinţific- Institutul Patrimoniu Cultural al Academia de Ştiinţe a Moldovei Chişinău Republica Moldova
  “Zona Orheiului Vechi: dezvoltare istorică şi potenţial cultural” Dezbateri
• Arh. urb. Alexandru ŢĂRANU Arh. Şef Oraş Orhei Republica Moldova
  “Butuceni. Comuna Trebujeni. O tentativă de exploatare a potenţialului cultural şi cadrului natural” Dezbateri
• Prof.univ.arh. Seryogin YURY Laureat al Premiului de Stat al Ucrainei Biroul de arhitectură «Y.SERJOGIN», «S-STUDIO» – Cernăuţi Ucraina
  “Specificul local al satului Vinograd, districtul Kitsman. Regiunea Cernăuţi Ucrai” Dezbateri

ora 12:30

• Arh.peis. Nicolas TRIBOI Atelier Foaie Verde, Fundaţia Pro Patrimonio membru in Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Piatra Craiului, membru in Comisia Naţională a Monumentelor- Bucureşti
  “Praf de sat” Dezbateri
• SPONSOR REVESTECH BICO INDUSTRIES
• Dr.arh. Iulian Ioan VAGNER Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”- Facultatea de Arhitectură „G.M.Cantacuzino”, Iaşi
  “Traditia la tine acasa” Dezbateri
• Arh. Magda HUŢANU Consilier Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău
  “În cautare de repere şi de identitate in arhitectura mediului rural al Ţinutului Bacăului” Dezbateri

IDENTITATI LOCALE

Moderator: Arh. Ştefan BOICIUC

ora 15:00

• Prof.emerit dr.arh. Mircea OCHINCIUC Profesor universitar emerit dr.arh. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
  “Satul există încă dar când vom începe să-i oferim arhitectură ?” Dezbateri
• Arh. Dan UJEUCĂ Birou Individual de Arhitectură, ECOArch – Galaţi
  “Sat de vacanta lacustru” Dezbateri
• Arh. Oleg UCRAINA “Biroul de arhitectura Ucraina Oleg & Lily” Ucraina
  “Reverberatii traditionale ucrainiene in arhitectura locuintelor particulare moderne” Dezbateri

ora 17:00

• Arh. Horatiu RACAŞAN – Iniţiator al Grupului de lucru Rural din Ordinul Arhitecţilor din România; Birou de Arhitectură si Urbanism RAUM – Cluj
  “Arhitectura responsabila – vector al dezvoltarii in mediul rural” Dezbateri
• Arh. Eugen VAIDAIniţiator al Grupului de lucru Rural al Ordinului Arhitecţilor din România; preşedinte al Asociaţiei Monumentum şi al Federaţiei Transylvanet- Bucureşti
  “Arhitectul şi meşterul său – o coabitare necesară” Dezbateri
• Arh. Doru Florin DEACU si arh. Corina Monica RONCEA Suceava
  “GHIDURI DE ARHITECTURĂ pentru încadrarea în specificul local din mediul rural” Dezbateri

ora 19:00

DIALOGUL ARTELOR
Spectacol de muzică şi poezie – „Nu mă-ntreba dacă te iubesc” 
scenariul si regia: Val MĂNESCU
muzica: Vali “SIR BLUES” RĂCILĂ

Duminica 10 Iunie 201811/06/2018

DE APROAPE

ora 11:30—13:30

Vizită in judetul Neamt la Mânăstirea Pângăraţi , Centrala electrica STEJARU si Barajul lac Bicaz – insoţiţi de Arh. Dan FLOREA
înscrierea pentru această vizită se face vineri 8 iunie, la sosire şi in pauza de cafea. Se solicită de către conducerea centralei electrice cu 48 ore inainte lista cu participanţi – nume şi date din cartea de identitate

ACTIVITĂŢI CONEXE

CENTRUL DE AFACERI ŞI EXPOZIŢII BACĂU

• • • Expoziţia MORE 2018
    • Expoziţia Regionala de Arhitectură Moldova – R.A.M. 2017
    • Expoziţie organizată de elevii Colegiului Naţional de  Artă “ George Apostu” Bacău – prof. îndrumător: arh. Iuliana GELIMAN “Valori arhitecturale în învăţământul preuniversitar”
    • Lansare de cărţi , reviste de arhitectură şi urbanism

CENTRUL DE CULTURĂ “GEORGE APOSTU” BACĂU

• Expoziţia “Tata si fiu” autor – George APOSTU
  
  • • lucrări donate de E.S. Sheikh Michel Bechara El Khoury, Beirut, Republica Libaneză
    • Spectacol de muzică şi poezie:
    •  NU MĂ ÎNTREBA DACĂ TE IUBESC
    • 
      scenariul şi regia Val MĂNESCU
    •  
      muzică Vali „SIR BLUES” RĂCILĂ

 

 

 

 

ÎNCEPE FORUMUL DE ARHITECTURĂ

COMUNICAT DE PRESĂ

Filiala Teritorială Bacău-Neamţ a Ordinului Arhitecţilor din România organizează în perioada 7-10 iunie 2018, ediţia a patra a Forumului zonal de arhitectură şi urbanism MOLDOVA REPER 2030, dedicat prognozelor asupra evoluţiei vieţii pe teritoriul Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului.

Tema Forumului 2018, intitulată  “Satul de la traditie la modernitate, de la patrimoniul existent la crearea de patrimoniu”, face parte din principiile enunţate în Declaraţia de la Bacău”, formulată în 2015, la prima ediţie a Forumului, şi este, totodată, în consens cu hotărârea Comisia Europeene care, cu ocazia Forumului Culturii Europene  de la Milano, (decembrie 2017)  a declarat anul 2018 drept ANUL EUROPEAN AL PATRIMONIULUI, sub deviza  “Patrimoniul - locul în care trecutul se întâlneşte cu viitorul”.

În cele patru zile de reuniuni de lucru, arhitecţii şi urbaniştii vor susţine sesiuni de comunicări asupra următoarelor subiecte:  

- Spaţiul rural de la sat la suburbie

- Patrimoniul salvat, patrimoniul uitat

- Identităţi locale

Cunoscute personalităţi din domeniul arhitecturii și urbanismului din România şi Republica Moldova, împreună cu membri ai comunitaţii de afaceri și ai autorităţilor centrale și locale vor analiza posibile soluţii pentru viitorul dezvoltării echilibrate a acestui teritoriu pe care trăiesc circa zece milioane de oameni, vor aborda cu spirit critic contextul actual şi vor avansa idei şi viziuni constructive şi aplicabile pentru ca zona Moldovei să devină în termen scurt, un reper al dezvoltării investiţionale într-un mediu curat, atractiv pentru turism şi afaceri, având ca obiectiv alinierea nivelului de trai al populaţiei, al gradului de confort şi al peisajului urban, la standardele regiunilor dezvoltate ale Europei.

Pentru prima dată, la lucrările Forumului au fost invitaţi edilii localităţilor rurale din judeţul Bacău, cărora le este dedicată ziua de joi, 7 iunie, la un colocviu în care se vor dezbate problemele concrete cu care se confruntă primăriile în privinţa păstrării specificului local, a accesării fondurilor europene, a identificării şi optimizării resurselor locale pentru dezvoltare rurală.  

Vom discuta despre ce fel de viitor ne dorim bazându-ne pe refacerea şi valorificarea patrimoniul existent, despre strategii, investiţii și posibile parteneriate, despre pragmatism și viziune, despre implicarea factorilor decizionali ai administraţiei locale şi centrale și, în general, despre motivele pentru care localităţile noastre sunt departe de a avea strălucirea şi ambianţa pe care o merităm.

Sperăm ca această a patra ediţie a Forumului MOLDOVA REPER 2030 să fie încă un pas în declanşarea unei emulaţii comune care să genereze şi să pună în practică un contract social între arhitecţi, politicieni, tehnicieni, constructori şi cetăţeni, printr-un tip de atitudine şi acţiune „smart” care poate face în scurt timp din zona estică a Europei un spaţiu dezvoltat armonios, dedicat principiului mobilităţii, cu o înaltă calitate a vieţii.

Arh. Liliana Bârgu

Preşedinte al OAR - Filiala Bacău-Neamţ

 

 

 

 

 

Câtă scândură, atâta luciditate

Cu vreo lună în urmă, s-a iscat o vijelie care mi-a culcat la pământ o plasă din gardul gădinii. Îl făcusem acu vreo 25 de ani, din scânduri de brad impregnate cu ulei ars. Negru cum era, avea un aspect cam sinistru, noroc de vegetaţia abundentă care, vara, îl ascundea privirilor. Totuşi, cum lucrurile care nu funcţionează cum trebuie în curtea, casa şi viaţa mea îmi crează o stare de profundă depresie, am luat hotărârea nebunească (point de vue financier) să demolez îngrădirea veche şi să construiesc un gard nou, din tablă de zinc-aluminiu care nu rugineşte şi, practic, e indestructibil în faţa forţelor naturii. Doar buldozerul îi poate veni de hac.

Am trecut la acţiune şi, după trei zile şi o gaură semnificativă în bugetul neconsolidat, grădina avea alt fason, era mult mai luminoasă, mai curată şi mai protectoare. Problema e că în mijlocul ei trona o movilă de scânduri cât casa, pe care le destinasem focului din şemineu pentru următorii cincizeci de ani.

Dar iată că, taman când îmi programasem hăcuirea celor câteva sute de scânduri, s-a pornit o ploaie viguroasă care m-a obligat să mă adăpostesc în garaj, unde cutiile mele cu şuruburi, şaibe, vopsele, unelte, şmelţuri, deh, cu tot ce ţine omul gospodar în atelierul lui (că nu ştii când se strică ceva), erau acoperite cu apă. Băltoace peste tot. Plăcile ondulate de azbest, ieftine şi la modă acum aproape trei decenii, căpătaseră şi ele, în timp, fisurile aferente. Plus că, cică ar fi radioactive şi interzise în UE de multă vreme.

Ce mi-am zis? Ia să podesc io garajul cu materialul rezidual provenit de la gard, şi să fac un acoperiş nou. Scoate cuiele din scânduri, îndreaptă-le - că doar n-o să m-apuc să cumpăr cuie noi, când am o găleată de cuie, ruginite, e drept, dar gratis, la mine-n curte. Chinu’ dracului, la treizeci şi de grade.

Dar, venise vremea şi, la mine, când vine vremea, vine. Trec la acţiune şi nici că mă opresc până nu săvârşesc lucrarea.

Am muncit vreo săptămână de la şapte dimineaţa până la 10 seara, mi-am sfâşiat mâinile, mi-am dat cu tesle peste degete, am făcut febră musculară şi chiar o criză-două de sciatică, dar aseară, am terminat. Am mutat gardul pe garaj, cum s-ar zice.

Bravo.

Ei, cum stăteam şi admiram capodopera, m-am trezit frământat de un gând subtil, dar parşiv: oare ce-or gândi scândurile alea care au stat zeci de ani în poziţie verticală acum, culcate, pe acoperiş, mai aproape de cer?

Şi scândurile, ca omul: stau ce stau verticale şi, deodată, ceva le pune definitiv la orizontală.

Conclusion: câtă scândură, atâta filosofie!