PRACTICA ŞI TEORIA REFERNDUMULUI

Unii debili mintali au drept de vot. Şi unii puşcăriaşi. Dar chiar toţi? Şi morţii?

Cică sergentul dă adunarea grupei formată, cu tot cu el, din zece soldaţi. Ori de cîte ori şi-ar fi numărat trupa, de fiecare dată îi iese unul lipsă. Cum mama dracului, că tre să fim zece, zice furios şeful. Dom sergent, permiteţi să raportez:. Io am o părere, da nu-s de acord cu ea: să se cace fiecare şi numărăm, pardon, rahaţii. Cîţi rahaţi rezultă, atîţia suntem, ce naiba.
Mda, nu-i rea ideea, zice sergentul desfăcîndu-şi centura.Trupeţii îşi dau şi ei pantalonii jos şi tot soldatul român sloboade grămăjoara de rahat. La numărătoare, ce să vezi, ies nouă grămăjoare frumos mirositoare şi cu a sergentului, zece.
Aha, conchide sergentul, noi ca oameni, teoretic, ieşim, dar practic, la număr, suntem nişte căcaţi!

Păi cum să mai fie 22 de milioane de români cu drept de vot, dacă nu s-a mai făcut un recensămînt de douăj de ani, natalitatea e în mare suferinţă după 90, mortalitatea a crescut,  şi numa elevi sub 18 ani sunt trei milioane jumate în România?
Conform  http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza

NEBUN CU RIGOLĂ

Oprescu e nebun, Oprescu e nebun, ura drăguţa mea, Oprescu e nebun. Ştiţi cîntecul? Mi-a venit să-l fredonez cînd am auzit că schimbă bordurile prin centrul Capitalei. Şi l-am mai văzut şi argumentînd, beat sau nebun, că el nu pune noi borduri, ci le înlocuieşte pe alea vechi care-abia au fost schimbate, dar sunt făcute din acelaşi material cu cele dinainte, care, deasemenea, fuseseră scoase pentru că trebuiau înlocuite alea care tocmai fuseseră puse, deoarece tot din beton erau făcute.
Dacă pe studiul de fezabilitate s-a plătit suma de 200 de mii de euro, care înseamnă 5-7 la sută din valoarea proiectului, ia faceţi socoata cît va costa operaţiunea propriu-zisă. Dar nervii, mizeria şi disconfortul generate de un nou şantier în inima Bucureştiului, cît vor costa?
În loc să termine dracului de refăcut Centrul Istoric aflat în mocirlă de douăj de ani, în loc să bage-n lucru străzi fără canalizare, pavate cu glod, în loc să dea bani pe niscai parcări supra sau subterane, doctorul s-a ţăcănit. Vrea borduri din granit. Cu rigolă. În plină criză.
S-a urcat scroafa-n copac şi nimeni n-o vede. Ori io nu-s normal şi văd cum se cacă scroafa în capul nostru?
Iupiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!

VESELIA DEZASTRULUI ŞI ORGOLIUL EVROPII

După cîte ştiu (să vă ia naiba dacă nu mă corectaţi de greşesc!), vesela şi minunata noastră ţărişoară are, la ora actulală, vreo 60 de miliarde de euro datorii, asta înafară de obligaţiile care îi revin ca membru NATO, UE, ONU, etc., şi înafară de salariile angajaţilor la stat, de ajutoarele de şomaj, de pensii şi de alte obligaţii legale şi obligatorii pe care administratorii supremi ai României le au de achitat cetăţenilor săi. Şi, era să uit, asta înafară de cheltuielile curente pentru funcţionarea ţării: poliţiune, armată, sănătate, învăţămînt, etc. Să lăsăm deoparte şi pierderile colaterale cauzate de funcţionarii şi miniştrii corupţi. Să ne facem că nu băgăm în seamă nici efectele legislaţiei de căcat prin care suntem guvernaţi ( ex. : Impozitul forfetar care a desfiinţat peste o sută de mii de firme, cu posibilitatea de a înfiinţa altele, scutite de impozit timp de un an, deci pa şi pu venituri la buget. Sau imbecila lege care-i trimite pe români în Bulgaria să-şi înmatriculeze maşinile seccond hand, îmbogăţind fiscul vecinilor!) Hai să uităm pentru o clipă măcar, că scumpa noastră patrie este ţara cu sute de mii de absolvenţi de facultate şi cu 4 000 de şoferi cu permisul primit prin poştă, ţara fără drumuri, dar cu cele mai bengoase maşini din Europa, ţara miştocăriei prezidenţiale, cu europarlamentari analfabeţi, cu ambasadori curvari şi cu primari cu patru clase.
Da ia să zicem noi că dă România faliment. Că, într-o bună zi, troglodiţii de ziarişti or să ne-anunţe că, gata, e naşpa de-a binelea, visteria e goală. Că o să vină şi vremea asta, doar Isărescu e şi el muritor. E? Adicătălea ce-o să facă Europa, mama noastră adoptivă? O să-şi lase fiica rătăcitoare de-ampulea? Io zic că nu. Aşa că, să-i dăm nainte fără teamă cu veselia şi micii. Or găsi ei vreo soluţie să ne scoată din căcat.
Că e orgolioasă Europa.

LOGAN LA MUZEU

In parcarea muzeului Hermitage, mindria noastra nationala care merge, cum zice Base, mai bine ca guvernul, celebrul papuc LOGAN, cu numere de Elvetia.

ELVEŢIENII CEI ÎNŢELEPŢI. Şi naivi.

Pe webul Ambasadei elveţiene am citit următorul comunicat, apărut săptămîna trecută, pe 5 iunie. Pentru că nu l-am aflat pe niciun flux de ştiri, îl reproduc, pentru cunoscători.

Communiqué de presse
Contribution à l’élargissement en faveur de la Bulgarie et de la Roumanie : le Conseil fédéral transmet le message au Parlement05.06.2009 Le 5 juin 2009, le Conseil fédéral a transmis au Parlement le message concernant le crédit-cadre pour la contribution à l’élargissement en faveur de la Bulgarie et de la Roumanie. La contribution de la Suisse à la réduction des disparités économiques et sociales se monte à 257 millions de francs au total, répartis sur cinq ans.
Le Conseil fédéral propose aux Chambres fédérales un crédit-cadre de 257 millions de francs répartis sur une période d’engagement de cinq ans pour la contribution de la Suisse en faveur de la Bulgarie et de la Roumanie au titre de la réduction des disparités économiques et sociales dans l’Union européenne élargie. 76 millions de francs sont prévus pour la Bulgarie et 181 millions pour la Roumanie. Le crédit-cadre s’appuie sur la loi fédérale sur la coopération avec les Etats d’Europe de l’Est, acceptée par le peuple le 26 novembre 2006.

Aţi înţeles că elveţienii ne acordă un credit moca de aproape 200 de milioane. Logica lor e că, dacă în România va fi mai bine, va fi şi în Eleveţia mai linişte. Ei speră, naivii, că ţiganii cerşetori şi hoţi care umplu acum frumoasele lor oraşe vor prefera să se facă oameni aici în ţară, dacă vor avea ce şterpeli.

Numai că, în România, piaţa e ocupată de hoţi oficiali, cu diplomă. Nu mai încap şmenarii mărunţi, care operează în Switzerland.

Hai să ne masturbăm

EUROVISION 2009 - VARANUS MEMBRU ÎN JURIU - FINALA

Tu cu-a mea şi eu cu a ta. Io-ţi dau 12 puncte, tu-mi dai 12 puncte. Şi ne rezolvăm în extaz.
Eurovision final: merge spre Norvegia. Cum spuneam.
România şi Moldova îşi dau laba. Mai la coadă. La locul stabilt.
Mă oftic. Pe meritate. Dacă nu m-am născut în Norvegia...

VERDE DE PARIS

Pe strada Pitar Moş, colţ cu Arthur Verona, se află o clădire superbă în curtea căreia, la începutul anilor 90 făceam coadă pentru viză în mult rîvnita Elveţie. Consulatul cantoanelor s-a mutat şi, în locul lui, funcţionează de vreun an Centrul de Design Europa Centrală al Grupului Renault. Carevasăzică aici se proiectează modelele mărcilor Renault, Nissan şi Dacia.

Deoarece clădirea e complet înconjurată de betoane, francezii au plasat în jurul ei fîşii de plastic, simbolizînd fire de iarbă.

Dacă n-ai pîine, e bun şi cozonacul.

MUIE DE STAT DE LA LOTO

Georgiana Oana Stănilă (mailto:gostanila@gmail.) e doctor în economie, cu lucrări ştiinţifice importante. S-a apucat să cerceteze de ce mizele mari de la Loteria Naţională se cîştigă doar cu ocazii importante: alegeri, sărbători, evenimente politice. Ce-a aflat de domeniul incredibilului. Cică tragerile Loto, cu toată marea comisie de valdare, cu toată transmisia în direct pe TV, cu transparenţa afişată, sunt trucate cum vrea muşchii lu ăla care decide cum cînd şi cine să ia potul. Băi, suntem nebuni? Toţi? Mai credem în ceva corect pe lumea asta? Nu mai bine ne uităm pe OTV???

Academia de Studii Economice
Catedra de Contabilitate, Audit si Control de Gestiune
LOTO - ŢEAPA NATIONALĂ

Potul de 10 mil euro a declansat isteria "Loto 6/49" in Romania ! Tot romanul, impatimit al jocului sau din contra jucator de ocazie, a inceput sa viseze la marele premiu. La OTV s-a facut o cheta de 137000 euro pt "marele bilet" de 23 de numere! Ce e bine ca odata cu isteria asta s-au declansat si adevarate anchete mediatice in legatura cu corectitudinea jocului! Foarte multa lume injura OTV-ul, de multe ori pe buna dreptate, dar cel putin, de data asta au gasit probe care dovedesc clar ca loteria poate alege numerele castigatoare dupa bunul plac! A fost suficient ca directoarea agentiei nationale sa pronunte numele "Editec" (compania care produce suflanta, bilele si softul aferent) ca telespectatorii sa intre in rolul de detectiv. Si s-au descoperit lucruri extrem de interesante! Pe site-ul Editec puteti afla ca in interiorul fiecarei bile din cele 49 exista o tablita de indentificare cu un cod format din 22 cifre, asa numitul ARS , cod ce este citit de suflanta si apare automat in calculator! Deasemenea, toate cele 49 de bile trebuie sa apartina aceluiasi set se bile. In caz ca, una sau mai multe bile apartin unui alt set de bile, acestea nu sunt recunoscute de suflanta! Alt element foarte important! Fiecare bila inainte de a fi introdusa in suflanta trebuie sa fie verificata cu sistemul producatorului. Acesta are 3 inele prin care trebuie sa treaca fiecare bila. Primul inel citeste bila sa fie din acelasi set cu celelalte, inelul al doilea verifica dimensiunile si al treilea greutatea! Acuma. Ce a pezentat Loteria Romana ? Mai multe televiziuni au aratat cum se cantaresc bilele. Cu un cantar, obisnuit, de bijutier!!! Si atunci se nasc mai multe intrebari. De ce asa si nu cu aparatul producatorului, care evident, le-a fost livrat impreuna cu suflanta? De ce nu a fost prezentat si acest sistem? De ce nu s-a mentionat ca suflanta poate identifica orice bila? Are Loteria Romana ceva de ascuns? Pai are! Iata cat de bine este pus la punct sistemul. Imaginea alaturata ne prezinta ce apare pe calculator in momentul cand bila trece prin primul inel al sistemului de verificare! De la anul de fabricatie pana la culoare si setul de bile din care face parte! Atentie! Daca bila nu face parte din acelasi set cu celelalte nu poate trece de primul inel! OK. Loteria Romana a aratat ca are doua seturi de bile. Deci daca sa spunem in suflanata sunt introduse 6 bile din setul 1 si 43 din setul 2, cele 43 de bile din setul 2 nu au nici o sansa sa iasa, pt ca nu sunt recunoscute de suflanta! Si ca si cum toate astea nu erau suficiente, bomboana pe coliva o pune chiar producatorul sistemului. In cartea tehnica a masinariei, producatorul precizeaza ca softul poate controla jocul! Cu alte cuvinte masinaria asta poate juca corect sau nu, in functie de cum decide Loteria Nationala ! Asta poate ca explica mai bine de ce poturile mari din istoria loteriei s-au castigat doar in momente de sarbatoare (alegeri, Paste, Craciun sau Revelion)!

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICECATEDRA DE CONTABILIATE, AUDIT SI CONTOL DE GESTIUNE
Lect.univ.dr. STANILA GEORGIANA OANA

Comersantul şmecher

Tot să înşele el cumva, un piculeţ, măcar.
Dacă era corect, ar fi scris:
CINE CUMPĂRĂ DE LA MINE, MĂ SCAPĂ DE RECESIUNE!

SALUTĂRI PLĂCUTE, STIMATE SIBIU

Ce făceau sibienii în 1839? Se duceau la concert, la Filarmonică. 1839 scăzut din 2009, înseamnă 170 de ani de înălţare prin muzică.

Şi azi fac la fel. Nu toţi. Suficienţi ca să facă neîncăpătoare sala amenajată în fortul cetăţii. Frumoasă a naibii. Misterioasă şi atrăgătoare. Mă întreb ce făceau străbunii mei la 1839. Nici nu ştiu cine erau. Poate erau ţarani sau meşteşugari. Sau boieri. Sau robi, naiba ştie. Dar sigur, n-aveau filarmonică. Pentru că trăiau în Moldova. Sau Oltenia. Sau Muntenia. Bucureştiul era un tîrg mizerabil, în vreme ce Sibiul habsburgic era o cetate cu filarmonică. Bucureştiul avea Calea Victoriei podită cu scînduri soioase, Sibiul avea străzi pavate şi filarmonică.

Vă mai arăt ce-avea acum patru generaţii Sibiul european şi voi să-mi spuneţi ce-avea Bucureştiul sau oricare alt oraş de dincolo de munţi.

După aia, vorbim despre ce este şi ce vrea ea, civilizaţia.

Un pod plictisitor de trainic

O ştire uluitoare vine mereu pe neaşteptate. Şi de-aia te uluieşte. Adică te lasă mut. Păi, cînd tu răsfoieşti căscînd la greu presa sibiană şi nu-i nici un titlu pe care să ţi se oprească ochii, deodată, hopa, îţi sare somnul: nişte ţăcăniţi de la Primăria din Viena s-au trezit să trimită o adresă oficială la Sălişte, prin care să-i anunţe că podul pe care nemţii l-au făcut acu 100 de ani peste Rîul Negru, A IEŞIT DIN GARANŢIE!!! Bineînţeles că mai nimeni nu mai ştia cine dracu-a făcut podu ăla de nu se mai strică, nu-l iau apele şi nici nu rugineşte, de se plictisiseră toţi de el. Asta se-ntîmpla în 2001. Între timp, funcţionarii primăriei Sălişte s-au şters la cur cu originalul depeşei, în mod original, românesc. Cineva, nu spui cine, persoană importantă, a păstrat totuşi o fotocopie a docomentului şi mi-a adus-o azi dimineaţă. Redau, cu ajutorul doamnei Getrude Stasser von Munchaussen, traducerea:



Meine Dammen un Herren,

Stimate confrate Primar al Comunei Sălişte - Sibiu - Romania

După cum ştiţi, în anul 1901, aţi solicitat instituţiei noastre să vă sprijine în construirea unui pod de fier peste Rîul Negru care străbate frumoasa dumneavoastră aşezare. La rîndul nostru, am căutat o firmă specializată în astfel de edificii şi ne-am adresat companiei Fabritius Testverek, care a făcut multe poduri atît la Viena cît şi la Budapesta. Inginerii ei s-au deplasat la Sălişte şi au constatat că e nevoie nu de unul, ci de patru poduri, avînd în vedere dimensiunea traficului şi perspectiva de dezvoltare a zonei.

Cum, prin recomandarea noastră, ne-am asumat şi o mare responsabilitate privind calitatea construcţiei, am solicitat firmei respective să semneze un contract de garanţie pe 100 de ani. Anul acesta termenul de garanţie expiră, aşa că suntem onoraţi să vă anunţăm că orice obligaţie de refacere în caz de defecte de fabricaţie încetează.

Dumnezeu să v-ajute să nu se strice podul nici peste altă sută de ani şi, de-acu-nainte, spălaţi-vă pe cap cu firmele pe care le-aţi ales să vă facă autostrăzi cu garanţie de doi ani.



Cu deosebită stimă,

Brgmeister von Wien (Primar de Viena)

Semnat indescifrabil

Europa la margine

Drumul european 85. Ieşirea din Bacău spre Iaşi, Suceava, Ucraina, Ţările baltice şi alea nordice. Turnul de televiziune de 110 m, cam cel mai înalt de prin România. Centrul Peugeot, ca-n Paris cu preţuri ca-n Paris, de la douăjdemii de euro-ncolo. Tăpşan cu iarbă verde de 10 000 metri pătraţi, fiecare de 100 euro. 450 de oi cu mieluţi de pus pe masă peste două săptămîni. Ciobanul în bîta lui. Azi.