Întrebare: Ce iese dacă împerechezi un peştişor fermecat cu un rechin?
Răspuns : Un rechin care-ţi va îndeplini ultimele trei dorinţe.
Pe la 3 pm, cum mă deprimam eu pe pluta mea în derivă pe E85, aud un plescăit şi văd ceva mic şi strălucitor sărind disperat pe scîndurile putrede. Ei, na! Fain început de an: Peştişorul de Aur!
Şi-ncepe dialogul ăla, îl ştiţi.
Bună, ce faci?
Ce să fac? Plajă, nu vezi?
Hai că-ţi împlinesc trei dorinţe, omule, dacă-mi dai drumu înapoi, în împărăţia mea. Da zi-i mai repede pînă nu mă sufoc naibii de la Kentu tău.
Că fumam, am uitat să vă spun.
Păi - zic - stai niţel, că nu m-aşteptam. Să-mi fac şi eu un summum, o analiză, o retrospectivă, că ar fi mai mult de trei chestii pe care mi le-aş dori. Da ce zic eu, mai mult de trei? Iaca, vreau Totul!
Fermecatul se scarpină la bronhii:
Băi omule, Totul nu se poate. Mai am şi pe alţii care abia aşteaptă să mă salveze. N-am cum să-ţi dau ţie Totul. Da ai putea să alegi: am de dat bani, case, femei, maşini, faimă, insule, avioane, ce vrei! Ce naiba eşti aşa de indecis?
Deci are de dat orice, dar, în acelaşi timp, înţeleg că Totul nu mi-l poate da. Totuşi, am şi eu odată-n viaţa şansa să aleg ceva care să mă facă fericit şi, atunci, să iau ceea ce ar alege orice muritor? Nu, nu, nu. Categoric, nu!
Vreau să-mi dai Nimicul, auriule! Nimicul.
Băi salvatorule, tu eşti normal la cap? Nimicul? De unde să scot eu Nimicul? Nimicul nu există. Îmi pare rău, dar nici Nimicul nu ţi-l pot da.
Dar să-mi iei umbra, poţi, afurisitule mic? Ia-mi umbra şi te slobod!
Creatura mi se zbate în mînă şi, brusc, îşi aţinteşte privirea în ochii mei:
Eşti prea complicat pentru mine, tinere. Umbra nu ţi-o poate lua decît ăla de ţi-a dat-o. Nu pot să-ţi îndeplinesc nici dorinţa asta. Îmi pare rău.
Îţi pare rău, nenorocitule? Întîi te dai mare şi acu-ţi pare rău?
L-am strîns de gît pe Peştisorul de Aur. Nu-l mai aşteptaţi. L-am prăjit la scrumul ţigării şi i-am ronţăit fiecare oscior.
Avea gust de porc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu