Ştire: Celebrele biciclete Pegas sau Tohan, pe care majoritatea copiilor născuţi inainte de Revoluţie le-au "călărit" cel puţin o dată, nu se mai produc.
Bicicletele chinezesti, mai ieftine, dar si mai slabe calitativ, au scos Tohan-urile si Pegas-urile de pe piata. "Sectia de biciclete nu mai exista de trei ani. Nu mai suntem producatori de biciclete, ci doar comercianti", a declarat Dorin Baciu, directorul de marketing al societatii. Potrivit acestuia, mai exista doar 3.000 de biciclete existente pe stoc care-si asteapta cumparatorii.
Parcam bicicleta Pegas de care eram foarte mîndru prin anii 80, că doar era pliantă şi dădusem pe ea un purcoi de bani, la intrarea în bloc şi o legam cu un lanţ de gărduţul metalic care apăra de vandali straturile de ceapă şi pătrunjel pe care le-ngrijea nea Boghiu. Nea Boghiu era electrician la fabrica de şuruburi.
Bicicleta Pegas se rupsese de mai multe ori exact din locul de unde trebuia să se plieze. O dusesem la sudat de fiecare dată, aşa că acum nu mai era pliantă, era fixă, dacă-ţi poţi imagina.
O vopseam cam o dată pe lună, ca să zic că am altă bicicletă şi-i legasem de portbagaj un coş de la autoservire. Era foarte util, deoarece puneam în el geanta în care erau de regulă două sendviciuri şi manuscrisele. Goneam ca vîntul pe bulevard, în rînd cu maşinile. Uneori le şi depăşeam, ceea ce mă făcea foarte şmecher. Cînd am ajuns într-o zi la serviciu, geanta nu mai era în portbagaj. M-am gîndit că, aiurit cum sunt, o uitasem acasă, aşa că am făcut drumul înapoi. Ceva îmi spunea însă că mi-o săltase cineva în timp ce aşteptam verdele la semafor.
Am frînat brusc în faţa blocului, cum făceam de obicei, am legat Pegasul - care acum era galben, cred - şi-am urcat în casă. Pînă am găsit cheia, pînă am nimerit gaura yalei prin întunericul de pe hol, pînă m-am uitat prin casă după geantă, dacă au trecut vreo cinci minute.
N-am dat de geantă şi asta m-a convins că porcăria aia de gînd negru se confirmă. Paştele măsii!
De-acu, asta e! Hai la serviciu, deja era tîrziu. Afară începuse să plouă. Venea toamna, ce mai la deal, la vale! Şi, după aia, iarna. Tre să-mi iau pantofi, că-n ăştia intră apa. Cum refac eu ce-am scris aproape doi ani? Dar ce dracu mănînc azi?
Abia din uşa blocului, am văzut dezastrul total: iubitul meu pegas îşi luase zborul definitiv, cu tot cu bucata de gard a lui Boghiu.
"Introduc comentariu" :
RăspundețiȘtergereAveti darul povestirii, precis nu va cheama Creanga?? Nici pe mine, dar ia sa-ncerc o adaptare, s-aveti pe cine lua la val(e), caci finalul mi-a zmuls un hohot.
Am aterizat eu brusc in fatza blogului cum fac de obicei, pana m-am dumirit ce-i cu poemul ala - care si acum e tot mov, a cam trecut o ora. Pastele masii! De-acu, asta e! S-a facut tarziu, e noapte si tre sa-mi iau seama la comment, ca unde dracu mai scriu maine daca ma ia val(ul) ca vantul, ca e smecher!?
Abia acum imi dau seama ca va fi un dezastru total si definitiv. Nu vreau sa patesc ca Pegasul, sa pierd si bucata de stima a lui Varanus.
Hai, ca mai calare pe subiect ca acuma n-am fost de 3 zile, nu trei ani. Nu produc biciclete, ci doar comentarii in serie. :))
"trimis de catre Doina la 00:08 pe 15. 10. 2008
Doina
Doina: Da ce-a păţit Pegasul, dicolo de faptul că a fost furat cu tot cu gard???
RăspundețiȘtergereVaranus : Pey, Pegasul s-a duuus învârtindu-se cu tot cu şpiţe în ograda altui stăpân şi (dacă n-a sucombat între timp) rulează ghidată de "dânsul", care-a-ncălecat pe-o şea şi gata-i cu ea! Bicicleta. =))
RăspundețiȘtergereŞi eu care mă aşteptam să-mi evaluaţi intertextul măcar cu nota 5, să trec clasa, că nu-s în stare să dau clasă. Eu v-am zis atunci de Nautilusu' lui Jules Verne, se poate verifica pe post. Buun... Mai trec io pe aici când mi-oi cumpăra Pegas! :)) Sau fac ravagii amicale prin postări când lipsiţi de la clasă, deşi nu-s blondă. :D
Doina