sâmbătă, octombrie 18, 2008

EU ŞI LIMBILE

Provin din mamă moldoveancă şi tată oltean. Ce fel de creier oi fi avînd, sau poate de la ureche mi se trage (muzicală), că, dacă am un ardelean lîngă mine, în cam zece minute vorbesc fix ca el, cu accentul specific de Cluj sau Sibiu. Tot aşa, în Craiova, folosesc perfectul simplu de parcă aş fi născut acolo, de se miră oltenii cînd le spun c-am crescut în Moldova. Cît despre timpul pe care-l petrec în Capitală, n-am avut niciodată vreo problemă să mă bănuiască cineva că nu-s bucureştean get-beget.
Cel mai ciudat lucru mi s-a întîmplat prin 93, cînd am însoţit, ca jurnalist, un grup folcloric la Minsk. Eu am făcut limba rusă cu un profesor care, fiind misogin, punea băieţilor nota zece dacă răspundeau la întrebarea "Kak tebia zavut?" - ca veut dire "Cum te cheamă?", aşa că pînă-n Belarus eram convins că nu ştiu nici să cer apă în limba lui Esenin. Ce credeţi? După o zi de stat printre ruşi, vorbeam fluent cu ei! Cuvinte pe care jur şi acum că nu le-am ştiut vreodată, ieşeau la iveală de prin colţurile memoriei, ba chiar şi verbele le conjugam corect. Sigur, erau şi cuvinte pe care nu le pricepeam, dar, prin întrebări, mă desluşeau convorbitorii.
Şi-n Italia mi s-a întîmplat un lucru similar: am ţinut un speech şi am acordat interviuri unei televiziuni în italiană, de mă minunez şi acum cînd le revăd.
Chestia e că, în România, dacă e să vorbesc cu un rus sau c-un macaronar, ba chiar în franceză (limbă în care am şi scris ca stagiar la un jurnal în Elveţia!), mi-e îngrozitor de greu să-mi găsesc cuvintele şi să le pun într-o propoziţie!
O fi patologic?

NOTĂ: Acest post este un comment inspirat de articolul Fiecare pe limba lui scris de DONO pe superbblogul lui "GUNOAIELE DIN MINTEA MEA".

19 comentarii:

  1. Io nu spun de unde provin, ca nu cred ca intereseaza pe cineva, dar mnia zavut Doina, zdrasvuite, si mi se dezleaga si mie limba instant in tutti di langues dupa auzul (muzical?!) personal. :)) Si io m-am trezit ca am vorbit tanto bene cu unu' din Uzbekistan, Kazacstan (ceva cu stan), la o "ingramadeala internationala", dar in Romania, desi credeam ca ia nie znaiu nicivo pa ruschi. =)) M-am crucit si eu si asistentza! Deci nu sunteti singurul care se mira de abilitatile de adaptare rapida lingvistica si rememberurile "memorabile", in caz ca va incalzeste cu ceva. Da' chiar, o fi rau ca scoala facuta in "palerolitic" era solida iar IQ-ul si aptitudinile native isi fac de cap in capu' unora?? That is the question. N'est ce pas? :))

    Sper sa va fi amuzat. Un week end placut,
    Doina

    RăspundețiȘtergere
  2. Doina: Ei, m-am liniştit dacă ziceţi că-i de bine şi li se mai întîmplă şi altora chestia asta cu limbile! Că eram tare îngrijorat să nu fie ceva de la bibilică!

    RăspundețiȘtergere
  3. Cind am vazut "limbi" in titlu, am crezut ca scrii ceva serios. :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Eheei... Florin P. e tanar pe blogul asta elitist care se pricepe la limbi. Straine, of course. :D
    Doina

    RăspundețiȘtergere
  5. Florin P. - Toate la vremea lor, Florine!:))

    RăspundețiȘtergere
  6. Doina: Tînăr, tînăr, dar promite! S-avem răbdare cu el, ştim doar din moşi strămoşi că, dintre toate limbile, prima e cea mai grea!!!:))

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu credeam ca vorbim de "limbile" servitutii! Sau e temator terenul?

    RăspundețiȘtergere
  8. Mihai V.- Îmi asum limbile pe care le cunosc. Niciuna n-a fost de natură să mă facă să simt că sunt pe un "teren temător".

    RăspundețiȘtergere
  9. ...hai, sa nu uit! Limbile veninoase se articuleaza in consoane dentale si fricative, fara teama in terenul natal, pana obtii gradul de sonoritate accentuat optim. Io asa cred, numai sa insisti. Serviabil. :D
    (In pasareasca eufemista, ca si pe asta o stiu!) :))
    Doina

    RăspundețiȘtergere
  10. Cata elocinta... si cata consecventa in a servi spiritului acestui blog!
    Nu dati in pianist!

    RăspundețiȘtergere
  11. Mihai V.: Fără nici o ironie, şi eu sunt adeptul avertismentului lui Verlaine împotriva raţionalismului poetic discursiv, exprimat prin celebrul îndemn: "Prends l'eloquence et tords-lui son cou"...Aşa că, atenţie, Doina!

    RăspundețiȘtergere
  12. Ce s-ar face sectele fara adepti si fanaticii fara un guru? Fiecare cu frustrarile si implinirile lui!

    RăspundețiȘtergere
  13. Mihai V. : Corect!Dar cine-i guru şi care-s fanaticii???

    RăspundețiȘtergere
  14. Savurati cu satisfactie incropirea grupului de initiati si mai intrebati cine e guru???

    RăspundețiȘtergere
  15. Mihai V.: Sper că nu-i un reproş serios! N-am intenţia să constitui vreun "grup de iniţiaţi" şi, chiar de-ar fi aşa, ce-i reprobabil în asta? Dar, deja suntem off topic.:)

    RăspundețiȘtergere
  16. Remarc pe acest blog tocmai puterea cuvantului in limba originara curata, in ciuda aparentei babilonii lingvistice si paralingvistice. Ma bucur de cunostinta, in continuare.
    Doina

    RăspundețiȘtergere
  17. limbi straine? depinde de cine sunt straine si mai ales , ne mai este ceva strain? e misto tot ce nu e nasol sau e exorbitant tot ce nu e exacerbant ,limbi straine fratioare nu ? sau numai limbi...

    RăspundețiȘtergere
  18. Harpon: Merge şi una şi alta. Doar înţelegere să fie! Că doar n-oi fi eu mai catolic decît papa.:))

    RăspundețiȘtergere