Lasă-mi toamnă ochii verzi e un vers de-al Blandianei, cîntat acu o sută de ani de Margareta. Foarte potrivit pentru ziua asta de 22 septembrie, dar inutil pentru mine, căci Varanus are mereu ochi verzi.
Pîslăriţa a fost azi omagiată de Uniunea Compozitorilor din România şi de CREDIDAM pentru cei 50 de ani de carieră muzicală.Lume multă şi bună, compozitori, (puţini) solişti de uşoară, realizatori de emisiuni şi , fireşte, un regiment de ziarişti.Margareta a primit oaspeţii, un tir de flori ( dar coşul cu trandafiri albi de la CREDIDAM l-a pus pe scenă, căci era cel mai frumos!), a acordat interviuri pentru ştiri şi s-a sufocat de emoţie.
A cîntat doar "Săraca inima mea", şi ne-a întristat pe toţi, şi ne-a bucurat pe toţi.
Moculescu a zis că dacă ştia că-i atît de multă lume bună, şi-ar fi pus frac.
Blandiana a rostit vorbe de poet.
Compozitoarea Camelia Dăscălescu a vorbit stînd pe scaun de incredibil ce bătrînă e.
Au cîntat doi scapeţi piese de-ale sărbătoritei, dar şi o copiliţă de vreo doişpe ani cu o voce formidabilă.
La Oana Sârbu, microfonul pe care-l stricasem cu jerba de trandafiri, a clacat, dar solista a cîntat fără amplificare şi fără reproş.
Toată lumea căsca gura la peisaj: casa de pe Victoriei a Uniunii Compozitorilor, dăruită de George Enescu, e un crîmpei de Paris. Cu barocuri şi rococouri aurite, cu delicate broderii de piatră şi marmură, clădirea e un vis elegant, pe care ţi-l dă Dumnezeu în zile de sărbătoare.
Ana Blandiana e un om tare frumos: delicat, blînd, şi etern. Ardeleanca e universală.
Asistenţa, amorfă cum îi e felul, n-a priceput nimic, decît că o mare fericire o copleşea.
Am găsit-o printre reporteri pe Tincica. Ne-am pupat, că ne iubim.
Ea este un om deasemenea foarte frumos. Mai întîi că s-a ras pe cap (îţi dai seama ce revoltă e în mintea unui om femelă care se rade pe cap!) şi acum e reporter la TVR Cultural. Şi ia lecţii de jazz de la ditamai Johnny Răducanu. S-a dus la el disperată şi i-a spus: Maistre, vreau să cînt! Şi teribilul moş al jazzului n-a zis decît: Dumnezeu mi te-a trimes, lua-te-ar
dracu!Ana Blandiana povestind cum era cînd era fată.
Aura plină de amintiri despre Margareta.
Şi puţin baroc din peisaj...
50 de ani de la debut? Deja?? Doamne, cum trece vremea... Sunteti de felicitat pentru postul acesta, Varanus! Fara nicio lingusire. Generatia de artisti a Margaretei Pislaru este deosebita. De ce? Deoarece si-a pastrat demnitatea, nobletea, eleganta, decenta si frumusetea in toate privintele. (Concepte si virtuti care incep sa se erodeze) Parerea e personala, nu stiu daca toata lumea gandeste similar.
RăspundețiȘtergereDaca una din doamnele muzicii usoare romanesti, Margareta Pislaru, a fost sarbatorita in acel palat, acolo si trebuia! A primit un tir de flori? Asa si trebuia! Sa-i pretuim si sa-i respectam macar in felul acesta pe artistii model, cat timp mai sunt printre noi, caci ne-au incantat cu arta lor ani in sir. Mi-aduc aminte ca-i stiam pe de rost slagarele in copilaria mea, pana la ultimul vers!
O urare de "La multi ani!" si de la mine, pe aceasta cale.
Doina
Da sunt de aceeasi parere cu doamna Doinita , merita un mare artist ca Margareta o sarbatorire. Este unul dintre putinii artisti care are o imagine permanenta , care si-a pastrat o imagine proaspata, un artist cladit dupa regulile standard de afara . Nu mai sunt multi ca ea . Poate locatia este impresionanta dar nu ma da pe spate audienta de cheflii autohtoni ce mimeaza smechereste invariabil respectul si interesul pentru subiect, importanta maxima fiind ce se serveste, si mai ales daca se serveste ceva. Din cate stiu eu si din informatiile pe care le-am cules, interesandu-ma subiectul indivizii cantatori care au avut tupeul mioritic de a cotcodaci protapiti in fata microfonului aniversar, ar trebui dusi la pascut.
RăspundețiȘtergereVreau sa stiu si eu care-i treaba cu CREDIDAMul asta la care faci referire. Atat Uniunea bosorogilor depilati muzical cat si a credidamilor astora poate transforma o aniversare intr-o minunata intalnire perfuzanta.
Cred ca Margareta merita mai mult decat buchete de flori, coroane de babalaci si solisti cu talent steroid.
Harpon: Poate că n-am fost prea exact în descrierea manifestării. Precizez că a fost destul de decentă, firesc uşor lacrimogenă, cu puţine momente penibiluţe, dacă ţinem cont că a durat mai bine de două ore, excluzînd cocteilul la care n-am stat. Despre CREDIDAM, în pofida bîrfelor, afirm că e o instituţie haiducească serioasă, care ia de la bogaţi şi dă la artişti ceea ce li se cuvine. Drepturile conexe care decurg legal din utilizarea prestaţiilor artistice în scop comercial se plătesc, ca orice produs sau serviciu. Accesaţi www.credidam.ro dacă vreţi informaţii suplimentare.
RăspundețiȘtergereInduiosator de frumos, mie imi plac lucrurile astea. Pe Margareta Paslaru am intalnit-o la Romexpo la un Gaudeamus, acum doi ani, cred, n-o cunosteam dinainte, dar am stat de vorba de parca ne stiam de-o viata. Avea o lansare acolo. E un om normal, placut. Pe Aura o intalneam la Radio cand mergeam cu baiatul meu la repetitii, era in cor.
RăspundețiȘtergereIar pe Marin Moraru l-am avut invitat cu sotia la un vernisaj, la o expozitie de pictura a fetei mele, ramasesem datoare cu un raspuns.
Greenfield: Aşa e, Margareta e un om cald, extrem de comunicativ. Ca toţi Racii. (Şi eu mi-s tot cancer! :)).
RăspundețiȘtergere