Florinel Salam, Guta si Adi Minune in concert la Geneva

Afisele de pe-aici anunta evenimente de mare clasa, festivaluri de teatru si film, spectacole cu mari vedete, concerte la care asisti o data-n viata. Chiar in seara asta la Geneva cinta Johnny Hallyday, iar la Festivalul de jazz de la Montreux care a inceput ieri, sunt asteptati, printre altii

Joe Satriani , Alice Cooper , B.B. King, Status Quo , John Fogerty ,

Madeleine Peyroux si Prince.

Voi depune luni o petitiune la Inalta Curte pentru Drepturile Omului (la juma de ora de-aici) impotriva organizatorilor lipsiti totalmente de simtul valorii, care omit sistematic sa-i invite pe talentatii nostri conationali, minunati si auriti.

ELVEŢIENII CEI ÎNŢELEPŢI. Şi naivi.

Pe webul Ambasadei elveţiene am citit următorul comunicat, apărut săptămîna trecută, pe 5 iunie. Pentru că nu l-am aflat pe niciun flux de ştiri, îl reproduc, pentru cunoscători.

Communiqué de presse
Contribution à l’élargissement en faveur de la Bulgarie et de la Roumanie : le Conseil fédéral transmet le message au Parlement05.06.2009 Le 5 juin 2009, le Conseil fédéral a transmis au Parlement le message concernant le crédit-cadre pour la contribution à l’élargissement en faveur de la Bulgarie et de la Roumanie. La contribution de la Suisse à la réduction des disparités économiques et sociales se monte à 257 millions de francs au total, répartis sur cinq ans.
Le Conseil fédéral propose aux Chambres fédérales un crédit-cadre de 257 millions de francs répartis sur une période d’engagement de cinq ans pour la contribution de la Suisse en faveur de la Bulgarie et de la Roumanie au titre de la réduction des disparités économiques et sociales dans l’Union européenne élargie. 76 millions de francs sont prévus pour la Bulgarie et 181 millions pour la Roumanie. Le crédit-cadre s’appuie sur la loi fédérale sur la coopération avec les Etats d’Europe de l’Est, acceptée par le peuple le 26 novembre 2006.

Aţi înţeles că elveţienii ne acordă un credit moca de aproape 200 de milioane. Logica lor e că, dacă în România va fi mai bine, va fi şi în Eleveţia mai linişte. Ei speră, naivii, că ţiganii cerşetori şi hoţi care umplu acum frumoasele lor oraşe vor prefera să se facă oameni aici în ţară, dacă vor avea ce şterpeli.

Numai că, în România, piaţa e ocupată de hoţi oficiali, cu diplomă. Nu mai încap şmenarii mărunţi, care operează în Switzerland.

ŢIGANE, BAGĂ ŞIŞU-N MINE. TE ROG

Doamne, ce mai plînge lumea după Marian Cozma, handbalistul omorît la Veszprem! Televiziunile se bat pe subiect, reporterii, transmit, în direct, abia ţinîndu-şi lacrimile, ultimul drum al victimei. Prin toate oraşele, maşina care poartă trupul celui care e deja erou naţional care va trăi veşnic în sufletele românilor, e întîmpinată cu spăşită emoţie şi lumînări.
Să se odihnească în pace sportivul Marian Cozma, o spun din tot sufletul.
Dar, iată un dar. Şi cînd apare un dar, hopa şi o problemă. Aceasta constă în faptul că nu pot să nu-l invidiez pe tînărul mort şi să nu-mi doresc să mierlesc şi eu într-o discotecă din Ungaria. Să nu-mi doresc să mă înjunghie o gaşcă de ţigani. Ce moarte superbă. Să devin vedetă, măcar post-mortem. Să plîngă naţia de ce mare poet am fost. Sau realizator de spectacole. Sau ziarist. Să tremure vocea Escăi dezvăluind cît de mult fumam. Să-şi tragă mucii Cătălin Radu Tănase şi să-şi reprime plînsul cînd vorbeşte despre sufletul meu de român. Să dezvăluie emoţionat că-mi plăcea barmaniţa care era, întîmplător, gagica asasinului. Să mă decoreze Băsescu. Înebuniţi de durere, LiaLia, Marele Han, Confruntădurerea, Lovin, Contrasens, Veronica, da ce zic eu, toată blogerimea mondială, plus ziariştii, să amintească posterităţii ce mare bloger şi ziarist mort sunt eu ca anonim notoriu.
Mort cum aş fi, aş trepida de plăcere.
România în doliu. Lumea ar plînge inundabil. Şi ar deveni mai bună.
Că lacrima purifică la greu.

Ţiganii liberali, frate! Din Spania!

Tocmai cînd scriam că, în loc să demisioneze demn, după ce Traian i-a tras-o lui Tăriceanu, pentru a mia oară, acceptînd mărirea de salariu pentru ticeri, băgîndu-l în budana cu rahat unde spirala inflaţiei se învîrte nebuneşte, am primit următorul mesaj:
(Da de unde dracu au adresa mea de mail???)

Time: October 25, 2008 at 7pm
Location: Castellon si Madrid
Organized By: Guvernul Romaniei

Event Description:
Prin campania “Hola soy Rumano”, Guvernul Romaniei organizeaza evenimente speciale avand ca public tinta spaniolii si comunitatile de romani din Spania. Se doreste astfel prezentarea pe taram spaniol a adevaratelor valori si traditii romanesti si expunerea spaniolilor la experiente inedite care le vor schimba perceptia asupra culturii romanesti.

Evenimentele vor avea loc in Castellon, sambata 25 octombrie, si in Madrid, sambata 1 noiembrie.

La aceste evenimente se va pune accentul pe traditiile si obiceiurile romanesti cum ar fi pictura pe oua, sculptura in lemn, pictura icoane si olarit. Pentru toate acestea se vor organiza demonstratii, interactivitate cu publicul si o expozitie cu vanzare.

Acestea nu sunt toate surprizele pe care le rezerva Guvernul Romaniei pentru spectatori. Pe scena vor fi presente o trupa de dans traditional si o trupa de dans contemporan care vor realiza un spectacol de lumini si miscare. Alaturi de acestia se va juca spectacolul “Made in Romania” si vor concerta Mircea Baniciu & Pacifica, Marius Mihalache, Crina Matei, Irina Sarbu si invitatul de onoare Ovidiu Lipan Tandarica.

Păi de unde să mai dea bani profesorilor, dacă premierul are de plătit spectacole electorale pentru ţiganii noştri din Spania???

ŞI ALTE NAŢIONALITĂŢI

Pe trotuarul sclipind de curăţenie, în faţa celui mai grozav hotel din urbe, femeia cu multe fuste colorate ( nu-i aia din poză!) care merge în faţa ta, aruncă pe jos coaja bananei pe care tocmai a înfulecat-o cu plescăituri. La nici un metru de ea, e un coş galben pentru gunoi. Se-nfoaie în tine spiritul comunitar şi strigi după femeie : Doamnă, doamnă!
Baradaglina se întoarce agale, scobindu-se cu arătătorul între dinţii de metal. Are pe deget un ghiul mare care marchează locul pînă unde-l poate băga în gură fără să se axfixieze. Da, boiarule, hai să-ţ gîcească Nacela, că-s mama gîcitoarilor din România şi-ţ spun trecutu, şî ci-ţ cadi la pat la drum di sară! Hai baftosuli, frumosuli, cî-ţ dau norocu-n cărţi şî ti dizleg di farmici!...
Îi arăţi coşul de gunoi şi te-aştepţi să înţeleagă mesajul.
O vezi că se-apleacă, dar nu ca să pună coaja, ci ca să-şi ridice fustele-n cap, dezvăluindu-ţi priveliştea şuncilor ei intime, în acelaşi timp cu un torent de înjurături expresive.
Vă las să vi le imaginaţi.