vineri, aprilie 17, 2009

SALUTĂRI PLĂCUTE, STIMATE SIBIU



Ce făceau sibienii în 1839? Se duceau la concert, la Filarmonică. 1839 scăzut din 2009, înseamnă 170 de ani de înălţare prin muzică.
Şi azi fac la fel. Nu toţi. Suficienţi ca să facă neîncăpătoare sala amenajată în fortul cetăţii. Frumoasă a naibii. Misterioasă şi atrăgătoare. Mă întreb ce făceau străbunii mei la 1839. Nici nu ştiu cine erau. Poate erau ţarani sau meşteşugari. Sau boieri. Sau robi, naiba ştie. Dar sigur, n-aveau filarmonică. Pentru că trăiau în Moldova. Sau Oltenia. Sau Muntenia. Bucureştiul era un tîrg mizerabil, în vreme ce Sibiul habsburgic era o cetate cu filarmonică. Bucureştiul avea Calea Victoriei podită cu scînduri soioase, Sibiul avea străzi pavate şi filarmonică.
Vă mai arăt ce-avea acum patru generaţii Sibiul european şi voi să-mi spuneţi ce-avea Bucureştiul sau oricare alt oraş de dincolo de munţi.
După aia, vorbim despre ce este şi ce vrea ea, civilizaţia.