CONSERVA DE VULPE

El era Bică şi eu eram Bane. Bunică-sa era Buna. Bunicul era Bubu. Bufniţa era bundada, iar ciocanul era cacane. După ce-a ascultat atent cum a fost păcălit usul de coana vulpe, a meditat: "Cum să fii assa de plost? Da pe cît de male, tot assa de plost e ulsu ăsta. Eu nu ched că se există uls assa de post. Da dacă ela Bică, o mînca pe coana vulpe bucăsică cu bucăsică, aşa o mîca..."
Vara ne-am dus cu Maimu la Comă. La Bubu. Maimu era Olcitul, Comă era Comăneşti. Bică era în perioada cînd nu-i plăcea să mănînce. Mofturi peste mofturi. Aia nu, aia, nu.
Am pus în buzunar o conservă de carne chinezească. "Hai cu Bane la Trotuş, la vînătoare". "Da ce să vînăm, n-ai nici puscă, nici ac cu săgesi, n-ai nica. Ssi ce să vînăm la Tlotuss, că e apă ssi apa ale numai pessti."
Aveam un cuţit în Maimu şi i-am explicat că e de-ajuns ca să vînăm o vulpe. "Cu asta? Mă fasi să mol de lîs, Bane. Stă ea smechela de vulpe s-o vînezi tu cu cusitu ăsta? Bine, hai să te văd!"
Malul Trotuşului la Comăneşti e mărginit de un dig înalt, ca să nu se inunde oraşul. În anii secetoşi, la baza lui,pe marginea albiei, oamenii cultivau ceva legume în grădini improvizate pe aluviuni. Asta în care am coborît ca să ademenim vulpea, părea părăsită. Era un lan de araci printre care crescuseră anapoda buruieni
de doi metri. I-am făcut semn lui Bică să nu vorbească şi ne-am strecurat în mijlocul cocenilor. Am tăiat cîteva braţe de buruieni şi am improvizat o colibă. Apoi am făcut un mic foc. Cînd l-am numit şeful intendenţei, Bică s-a simţit în al nouălea cer. Imediat şi-a dat seama că intendensa este ceva foarte important. Şeful Intendenţei nu avea voie să părăsească postul şi trebuia să aibă grijă de foc. Să-l întreţină cu cele vrejuri uscate din grămăjoară. Deşi eu eram hunterul, mi-am cerut permisiunea de la şef să plec la vînătoare.
" Să-mi plinzi lepede smechela de vulpe ssi să mi-o adusi aisi, s-o judec ssi s-o mănînc, ai înseles?"
Hotărît lucru, nu era de glumit cu sseful de la intendensă!
M-am strecurat prin jungla de buruieni, am fumat o ţigară, şi m-am întors fără zgomot. SSeful era foarte dedicat întreţinerii focului.
"Ia să văd malfa", mi-a zis, fără să se întoarcă. "Ai leusit?"
I-am arătat conserva şi i-am spus că înăuntru e carne de vulpe, din cauză că vulpile s-au cam rărit, că Tovarăşul le vînează, dar carnea o face conserve şi le dă la popor, să se bucure şi el.
"Hai, desfase-o, se mai stai? Că-mi chiolsăie masele de foame. Si eu sunt popol, nu? Se dacă sunt sef la intendensă."
În acest fel l-am lămurit pe Bică să mănînce carne chinezească la conservă.
Naiba ştie dacă nu era chiar de vulpe.