Am văzut zece din cele 13 recitaluri (căci
sîmbătă am fost indisponibil) şi am scris despre fiecare cu cea mai bună
credinţă, argumentîndu-mi afirmaţiile pe criteriile pe care le-am învăţat la
timpul potrivit din manualele de teorie şi practică a teatrului, dar şi de la
Ion Ghelu Destelnica, de la regizorul Paul Sireteanu, de la Tudor Vornicu şi de
la mulţi alţi oameni de teatru, televiziune sau film cu care am avut fericirea
să conlucrez. Şi de la Spencer Tracy, Robert de Niro, Jack Nicholson, Meryl Streep, Dinică, Albulescu, Beligan, cu care, din păcate n-am apucat să conlucrez, da, poate, pe lumea cealaltă. De la toţi, fără excepţie, am dobîndit credinţa că actorul
adevărat e cel care are de la Dumnezeu capacitatea de a reflecta credibil
sentimente, de a emite idei la care publicul să mediteze. Pare că puţini mai au
vreme să înveţe ce-au lăsat cu limbă de moarte Stanislavski, Grotowski, Camil
Petrescu şi muuulţi alţi deştepţi despre menirea teatrului şi cum e cu actoria.
Lecţia de teatru pleacă de la cultura ăluia care urcă pe scenă, de experienţa lui de viaţă şi de la capacitatea
lui de persuasiune asupra publicului. Cum să facă să fie crezut, cum să creeze
emoţii şi gînduri spectatorilor, nimeni n-a spus-o mai simplu şi mai pe înţeles
ca marele Will, în sfaturile pe care Hamlet le dă trupei de actori care urmează
să joace marea scenă a trădării. Merită să zăbovim:
Te rog spune tirada răspicat şi curgător...Dacă însă
te-apuci să răcneşti, cum fac mulţ i actori de-ai voştri, pun mai bine pe
crainicul tîrgului să-mi strige stihurile. Nici să nu dai din mîini prea tare,
ca şi cum ai tăia aerul cu ferestrăul. Fii cît mai potolit. Chiar în mijlocul
noianului, al furtunii, în vîrtejul pasiunii, trebuie să cauţi să păstrezi o
măsură care s-o mai astîmpere puţin. Oh ! Mă doare în suflet cînd aud vreun
vlăjgan cu căpăţîna vîrîtă într-o perucă , sfîşiind o pasiune în bucăţi,
făcînd-o zdrenţe, şi spărgînd urechile spectatorilor de la parter, care, de
cele mai multe ori, nu sînt în stare să pre-ţuiască altceva decît pantomime de
neînţ eles şi gălăgia. Te rog, fereşte-te de astfel de lucruri.
...Să nu fii totuşi nici prea molatic. Dar lasă-te
călăuzit de bunul simţ. Potriveşte fapta cu vorba şi vorba cu fapta; ia aminte
numai să nu depăşeşti măsura; fiindcă tot ce întrece măsura se abate de la
scopul teatrului, acest scop fiind încă de la începuturile sale şi pînă astăzi
să se păstreze ca o oglindă a firii; să arate virtuţii adevăratele-i trăsături,
păcatului icoana lui şi tuturor vremilor şi vîrstelor tiparul lor. Dacă
depăşeşti acest ţel, sau dacă nu-l poţi
atinge, chiar de-ai face să rîdă de prostănaci, nu poţi decît să nemulţumeşti
un om cu mintea întreagă. Iar părerea unuia ca acesta trebuie, în preţuirea
voastră, să atîrne tot atît de greu cît mulţimea întreagă care umple teatrul.
...Sînt şi unii actori, i-am văzut jucînd şi am auzit pe
alţii ridicîndu-i în slava cerului... care nu-mai aveau nimic creştinesc în
spusa lor, nici măcar înfăţişarea de creştin, de păgîn, sau chiar de om n-o mai
aveau. Se umflau în pene şi răgeau de am ajuns să cred că i-a făcut oameni
vreun salahor de-al creaţiunii
şi că i-a făcut greşit, aşa de cumplit maimuţăreau tot ce
e omenesc.
Revenind la oile noastre, după notele pe care le-am dat la cald, podiumul Galei Star 2012 ar fi trebuit să arate astfel:
Trofeul Galei : ELIZA JUDEU – căreia i-am acordat nota
maximă, argumentele sunt aici: http://varanus-varanus.blogspot.com/2012/04/gala-star-2012-prima-zi.html
One woman show : MILENA MILANOVICI – cu nota 9, argumente
aici: http://varanus-varanus.blogspot.com/2012/04/gala-star-2012-cincea-zi-luni.html
One man show: ALEXANDRU BOGDAN – cu nota 8,
argumente aici http://varanus-varanus.blogspot.com/2012/04/gala-star-2012-patra-zi.html
Clasamentul concurenţilor după priceperea şi
gustul meu în materie de teatru pentru această ediţie, s-a potrivit destul de
puţin cu viziunea comună a membrilor juriului care, desigur, au judecat cu mai
multă competenţă, pe principii academice şi aplicînd coduri secrete de
apreciere (străine unui pîrlit de observator ca mine). Deosebirea de păreri
dintre onorabilul juriu (actriţele Irina Petrescu şi Catrinel Dumitrescu şi
regizorul Geirun Ţino), m-a cam enervat,
dar m-a şi readus cu picioarele pe pămînt: n-oi fi io deţinătorul adevărului
absolut, şi nici judecătorul suprem.
Juriul e întotdeauna buricul pămîntului. Să-i acordăm onorurile
cuvenite. Nu mai reproduc lista oficială a premiaţilor. O aveţi în presă.
Mi-e ciudă şi lene şi e cam tîrziu.
Mi-e ciudă şi lene şi e cam tîrziu.
,,De la toţi, fără excepţie, am dobîndit credinţa că actorul adevărat e cel care are de la Dumnezeu capacitatea de a reflecta credibil sentimente, de a emite idei la care publicul să mediteze."(copy-paste).ADEVĂRAT!...ăl'de la palat!
RăspundețiȘtergere