Spală-ți durerea gratis singur în baie
cu poeme de val mănescu
în doze mici
pe hârtie creponată mov
cu amprente de carbon răzvrătit
urme de portret anonim cu alură de spectru
din tinerețe
în galeria municipală vorbele
vindecă arșița Cetății într-o limbă necunoscută
alină efectul melancoliei Bacău
la răscrucea strâmbă și alienată
cu
epoci pierdute în fum de țigară
așa că rupe o pagină din val mănescu
fă-ți din ea o țigară
cu frunzele toamnei trage în piept
și du-te dracului unde vrei tu
În apropierea planetei Pământ
Se prăpădește de râs un Dumnezeu orb
însoțit de câteva păsări
care nu dorm niciodată
și-și scuipă celulele albe
pe drumul fără întoarcere
unde apune
umbra unui creștin
cu necazul
în spate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu