Demon vânzător fruntaș de iluzii
aranjează pe tejghea
flori de tei deasupra noastră
ofilite rânduri rânduri
la umbra lansării de carte Adormind de armonia
codrului bătut de gânduri
sau cam așa ceva
cum frumos a scris poetul spre nemurire
dar cui îi mai pasă
Poftim a-nceput în oraș
Pe ecrane
black Friday ce ne facem de-acum
Cu un singur clik orice prost
poate fi premiat pentru masca lui de ovină dacică
la al doilea click poate calma
simptomul de alunecare spre neant
periculos de aproape
chiar tu ispită ironică
iubită a lui
poți să pleci la veneția cu năframa ta colorată
dacă ești prima pe acatistul cu vietățile lui ce mai respiră
la veneția
când inundațiile acoperă veacuri de dragoste iar gondolierii
nu au pensii speciale
ca pe culmile țărilor cu mioare și ciobănași
obișnuiți cu palincă și aer curat
(am mai pus o-ntrebare despre cancerul la plămâni pe vremuri
Iar altădată
M-am interesat de inflația de balade și doine carpatice
Dar asta era tare demult)
Par taciturn în mirosul de brânză și zer
dar
În ce mă privește nu suport acatistele
și pensia de poet pe viață
cu
mirosul ei acrișor de tămâie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu