După cîte gînduri negre îi trec prin minte, nu-i de mirare că Dimitrie e un depresiv. Şi, cu toate astea, pentru cineva dinafară nu este nici o îndoială că Dimitrie şi-a propus să o ducă mai bine. Mai bine pentru el ar însemna să aibă bănuţi exact cît îi trebuie, nimic mai mult. Că el nu şi-a propus să moară bogat. Dar să trăiască decent, da. Ei, dacă ar cîştiga un Oscar pentru scenariu, clar că viaţa lui Dimitrie s-ar schimba radical. Tocmai de-aia, în fiecare zi cînd ajunge acasă, după ce serveşte bucatele ce i le-a pregătit doamna Catrina, (niciodată doamna Catrina n-ar pune sare în mîncare cît i-ar plăcea lui Dimitrie) Dimitrie se refugiază în camera din faţă unde are voie să fumeze şi se apucă de scris. Dumnezeu ştie ce aşterne pe hîrtie Dimitrie, dar este cert că odată şi-o dată, va cîştiga din scris ceea ce n-a avut toată viaţa lui.
În curînd, el va da umanităţii un nou scenariu de film. Uluitor. Bazat pe realităţi palpabile. Implicat profund în mentalitatea românului de rînd, mai exact cel care nu s-ar duce la vot fie că e prea frig, fie că are invitaţi, fie că i-a fătat vaca. Dar acum, la data la care ne referim, situaţia e a naibii de complicată. O să vă daţi seama de ce imediat, dacă o să vă reamintesc că gripa porcină îşi face de cap, leul a luat-o la vale, registrul comerţului a trecut la camera de comerţ, iar candidaţii la prezidenţiale se înjură reciproc, în loc să emită vreo idee care să-l motiveze pe Dimitrie să îmbrace şi el o geacă portocalie, sau roşie sau galbenă.
În timp ce noi dormim ca buştenii, Dimitrie decelează nopţi în şir ce e bine şi ce e rău pentru cetăţenii ţării. Analizează cum, unde şi cînd, dar mai ales de ce şi cui foloseşte această bătălie cotidiană, pe care fiecare dintre noi e nevoit s-o poarte, dacă vrea să supravieţuiască. Inclusiv domnişoara Clara care azi purta pantofiorii cu toc de 12 pentru a se deplasa la chioşcul din colţ ca să-şi cumpere două banane, după cum ea însăşi i-a declarat cînd cobora de la etajul doi.
Iar Dimitrie este convins că va cîştiga premiul pentru scenarii, fie şi doar pentru că e atît de perspicace încît a constatat că pantofiul cu toc de 12 face călcîiul rotund, glezna subţire şi piciorul mai lung.
Lucru care, pentru tînăra generaţie de după revoluţie, este total nesemnificativ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu