sâmbătă, iunie 27, 2009

MÎNTUI-M-AŞ ŞI N-AM CUI


Ca să ne ajute să nu mai păcătuim, preoţimea ortodoxă română s-a gîndit că n-ar fi rău să ne bage spaima-n oase, sub forma fricii de Dumnezeu. Şi cum să ne îngrozească mai tare, decît arătîndu-ne viitorul sub forma unei oribile catedrale, care va uni cerul cu pămîntul fix din fundul monstruosului Parlament.

Am auzit şi m-am crucit: 2 hoteluri, restaurante, parcări, săli de conferinţe, magazine, totul lăţit pe unşpe hectare şi pe 110 metri înălţime! Să fie cea mai mare şi mai mare decît asta din Bacău (doar 78 de metri)! C-aşa a ajuns să se măsoare iubirea faţă de cele sfinte: prin grandoare şi făloşenie.

Patriarhul Daniel, multpreafericitul, zice că Catedrala Mîntuirii Neamului Prost, în frunte cu sfinţii slujitori ai Domnului, vor aduce pacea şi bunăstarea poporului nostru care, de multele jertfe la care a fost obligat prin cazne păgîneşti, n-a putut pînă acum să ridice Divinităţii lăcaşul pe care-l merită prea sfinţii şpăgari în sutană.

Băi, băgaţi capu-n butoiul cu agheazmă, daţi-vă cu crucile-n cap, tămîiaţi-vă şi treziţi-vă-ţi, nu băgaţi juma de miliard de euro în catafalcul bunului simţ şi al smereniei, cîtă mai e, din ţara asta!

Faceţi spitale, reparaţi bisericile, daţi la nevoiaşi, nu îngropaţi atîta bănet într-un loc în care să vă făliţi voi cu cît de mult îl iubiţi pe Dumnezeu.

Mîntui-v-aţi!