De ce să mă frământ
să scriu
dacă
găsesc versuri nemuritoare
sintetizate pe net
după ce mă ridic și fac primul pas
trăiesc fericit până la adânci bătrâneți
și tot nu știu ce-o să fie cu țara asta
perfectă pentru levant
unde dansez charleston oriental
în miros de praf de pușcă
pe sârmă ghimpată
nimic nu începe la ora fixată
devin virale
Toate lucrurile pe care nu le-am putut avea
Sunt acum un zombie simpatic cu ochii la ceas
decis să termine poemul
până se face dimineață când umbra
paralizează-n lumină
Costumat emblematic în rachetă
lansată spre alfa centauri
Ca o bombă de ultimă generație
pe care s-a scris
Eu sunt cel care cântă un text inventat
pentru cei care vor să audă
Triumful dezastrului
Am tot mers și poate mai merg și azi
Spre
toate locurile unde
n-am să ajung niciodată
sunt cel cu tupeu din videoclip
cel ce-și trage un glonte în tâmplă
și
glontele ricoșează în cer
și dezintegrează coloana sonoră
în petale de măr pădureț
ca și cum ar fi vară
loviți-mă cu un baros
rupeți-mi simfonic carnea de pe oase
desprinde-ți-mă de trup în clipa potrivită
și stârpiți-mi numele
Din calendarul proscrișilor de doi bani
viețuitori Între pereții de cărți
mă voi ridica încă o dată
și încă o dată
și încă odată
Ești intreg la minte? Nu.
RăspundețiȘtergereDeci ești normal.
Anormalul e normal. Mă bucur că suntem de aceeași părere.
RăspundețiȘtergere