ovații se aud din piață mulțimea așteaptă
să fie rostit adevărul
eroii-s purtați pe brațe plutind în miros de manele
un cor pe o mie de voci recită imnuri grătarului
cu cărbuni unde se ard mici versuri albe lipsite de sens
și eu întreb ce caut aici
iar poetul Petrușcă-mi răspunde
că preferă să mă vadă planând
peste orașul aflat în sinucidere lentă cu
ochii umezi de expert în supraviețuire
mulțimea își face somnul de frumusețe
aplaudând focul de artificii
jumătate din viață aici a fost locul arenei
aici am respirat am scos limba la lume și-am râs
jumătatea cealaltă mi-am scos inima
la paradă
să-mi arăt sângele fără teama că-mi voi pierde
virginitatea
am expirat
și nu m-a durut
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu