NOAPTEA CÂND AI VOIE SĂ UIŢI

Am rostit câteva cuvinte

În apărarea noastră

Înainte să fim acuzaţi de încălcarea

zonei de fraudă

Se făcuse nepermis de târziu

Şi totuşi aveam o companie decentă în iad

O femeie care nu voia nimic

Şi nu mă-ntreba dacă mă reîntorc

Eram însă din carne şi mândru că oasele mele

Vor fi la fel de tari peste o mie de ani

Am adăugat că banii vin şi se duc

Şi iubirile vin şi se duc

Ireversibil

În timp ce rosteam aceste cuvinte

în apărarea noastră

Sinapsele ni se rupeau în oglinda

De ambele sexe

Şi vieţile noastre o luau razna

Printre riduri

Apoi a venit noaptea aceea

când e voie să uiţi

Cele cinsprezece minute de rătăcire

Cu suspendare