TOT CE VREAU

Vreau o carte cu poezii de dragoste

Dacă tot se spune că la anul vine primăvara

Pentru care mă pregătesc de pe-acum

Să distrug iluzia asta perimată

Vreau poeţi care nu se smiorcăie

În timp ce fac dragoste la purtător

Cu aşteptări infinituri petale lacrimi

ameninţând cu sinuciderea prin vorbe

Nu prin fapte

Vreau poetese care nu postează floricele

sau căţei cu fundiţe pe facebook

În timp ce-şi publică de cinci ori pe an

Suferinţele vidului dintre cerşafuri

În buruieni de trei sute de pagini

Ca să arate cât ar putea ele iubi

De-ar fi lăsate să-şi etaleze

Tinereţea ardentă şi eleganţa

Mersul sofisticat cu genunchii apropiaţi

În epoca asta fără pic de romantism

O carte mică de purtat în locul ochelarilor de citit

s-o duc cu mine

În buzunarul de la piept plin de firicele de tutun

Amare ca despărţirile pe care le-am fumat

Una de citit nu în faţa unui şemineu

Cufundat într-un fotoliu pufos din care să nu te vezi

Cât timp ce conduci Evitând pericole

în ultima clipă

Înainte de-a te izbi de copacul de pe marginea drumului

Sună cinic dar nu e chiar aşa

Mă îmbrac ca un cerşetor Din piaţa centrală

Port pulovere cu embleme ridicole de la second hand

Cu gânduri purtate de alţii de-o mie de ori

şi pantofi de la magazinul chinezesc rupţi din fabrică

Să vă trezesc interesul pentru veşnica sărăcie

Nu-i amuzant?

Publicitate şi revenim. Rămâneţi cu noi.

lumea crede că aş fi numai bun

de un război al uitării

Deşi mă-ncadrez în categoria exoftalmicilor

Care văd din născare dincolo de orizont

Eu contra mea supărat ineluctabil pe mine

Dar de ce scriu eu toate astea când de fapt

Tot ce vreau e o cărticică plină cu versuri de dragoste

Dacă tot vine primăvara peste un an

Cum spun ăştia la televizor