Trăiesc prudent cu paşi mici
printre cioburile globalizării
Mă întorc în mine
Tălpile lasă urme de sânge
În excesul de noapte mixat cu hemoglobină
Fantezii mici din nisip auriu şi
Versuri nemuritoare slăvind ce-a mai rămas
din rezerva de paradis a cosmosului personal
Umăr la umăr cu acrobaţii din circul cuvintelor
Scormonesc prin gunoaiele epocii
După firmituri de iubiri ca după pepite de aur
M-am visat ieşind cândva în cămaşă
Cu pieptul prea mic pentru bătăile inimii
Parcă la o revoluţie seducătoare
Ca trupul curat al unei virgine
Atât de profund intangibil
Eram nimic altceva decât
un electron liber în piaţa oraşului
Năclăită de mulţimea patibulară
Urlându-şi deznădejdile şi spaima la eşafodul istoriei
Cu unghiile roase de stânca ideologică
Pe care se căţăra purjând spre vârful puterii
Curva politică săruta pe oricine
Cu dulcea otravă a speranţei
Generos împroşcată pe naţie din difuzoare
Venise noaptea dar eu mă încăpăţânam să cred
Că-s zorii unei noi zile-minune
Contaminat de microbul dreptăţii
Orbit de iluzia tricoloră la gât
Un fel de fular într-un show în care libertatea era
un brad de crăciun Înspăimântător de înalt
de la care m-am ales cu
Un guturai anacronic fără de leac fără ţigări
Dar cu incandescenta tandreţe de România
România
O ţărişoară acolo şi ea din marginea Europei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu