luni, iulie 13, 2015

Invincibilul





Pe copaci doboriţi, pe cearşafuri,
pe coji de seminţe,
zîmbeşte şi trece. Pare nepăsător,
dar dacă ar trebui să-şi arate alonja,
dacă ar scoate cangea ,
glonţul de argint,
toate armele lui ascunse în inimă,
nici un taifun nu l-ar clinti.
 Nimeni
nu îndrăzneşte să-i spună
iubita ta e o tîrfă, pentru că toţi îl respectă.

Se ştie la revoluţie cum zîmbea
şi trecea  printre gloanţe. Cum învîrtea
 pe deget cheile dulapului cu dosare.
Cum aştepta teroriştii cu pieptul deschis.
S-a scris despre asta. 
Şi despre cum  chema el
 poeţii să schimbe lumea s-a scris. 
El, eroul,
încă mai crede că nu poate fi
îngenuncheat
şi ucis
cîtă vreme mai poate iubi.

(Din volumul " O zi dinaintea sfârşitului lumii")