SCRISOAREA LUI GHEORGHIŢĂ ARABUL ROMÂN

M-am împrietenit cu un arab, de-acu vreo cinşpe ani. Un tip care a învăţat româneşte pentru ca să studieze stomatologia la noi, în anii 80. Ştie româneşte, dar, între timp, a descoperit şi folclorul, şi tradițiile şi felul nostru de a fi. I-au plăcut. Joacă horă, sîrbă sau corăghească mai ceva ca mulţi de-ai noștri. I-a plăcut şi o româncă pe care a luat-o de nevastă. Are cu ea doi copii minunați. A cerut cetăţenie şi s-a stabilit în România. N-a profesat ca medic, deoarece n-a obținut aprobare. Aşa că s-a apucat de afaceri. Construieşte şi tot construieşte. Îi merge cum le merge tuturor întreprinzătorilor. Îi place să-şi spună Gheorghiță. Doar e român.

Mi-a trimis un text, să-l public pe varanus, că el n-are blog.

Mărșăluind pe net ca puștanii, citind fel si fel de bazaconii unele interesante, altele nu, cautand raspunsuri din dorinta de a fi informat - macar sa stiu ce ne asteapta, chiar daca nu pot face nimic - am inceput sa astern cateva ganduri. Şi iata ce a iesit (sunt convins, ca am deschis cutia Pandorei.)

In decursul anilor - care nu sunt putini - de la revolutie incoace, mi s-au nascut in minte o sumedenie de intrebari, o sumedenie de incertitudini si îndoieli vis a vis de actiunile unora sau altora din interiorul tarii sau din afara.

De la bun inceput vreau sa fac urmatoarile precizari:

1.nu l-am rastignit eu pe mantuitorul Iisus Christos;

2.nu sunt Toma necrediciosul;

3.nu sunt comunist, nici securist, nici anarhist, nici terorist. Nici melanolic dupa comunism, nici nu sunt mort dupa asa zisa democratie originala.

De asemenea nu sunt ruda nici cu Iuda, nici cu Osama Bin Laden, nici cu Omar Haissam sau cu Maresalul Antonescu si nu in ultimul rand nu sunt nazizt, sovin sau antisemit, credeți-mă pe cuvant de onoare.

De asemnea sunt conștient ca nu detin adevarul absolut.

Din dragoste pentru mulţii mei prieteni români, care m-au ajutat la nevoie şi pe care i-am ajutat şi eu cît am putut, vreau doar sa arat ce am observat eu în România, ca un străin adoptat de ţara asta minunată. Iar dumneavoastra sa trageti concluziile.

O să fiu mulţumit daca cititi aceste cuvinte şi voi fi coplesit daca subscrieti la aceste intrebari . Iar dacă adaugati alte intrebari si nedumeriri la acest articol, voi fi de-a dreptul fericit.

L-am dat jos pe Ceausescu ca sa traim mai bine nu-i asa? si e foarte bine ca a fost dat jos, Dar ce a urmat?.

Jaful avutiei nationale si confiscarea statului roman de catre grupări mafiote si antinationale, (ca unii mafioti pot fi patrioti cum zice bucureșteanu’!!!), vânzarea avutiei nationale si distrugerea fiintei românești. Au fost adoptate legi aberante. Președinții, guvernele sau alți factori de putere de natura economica, politica ori religioasa au luat doar masuri pripite, care ascund anumite interese, dacă nu personale, la vedere, servind interesele unora din afara tarii. Toate astea ne afecteaza viata noastra ca romani si ca oameni de rand.

Aş vrea să pot să numesc măcar un om de stat de dupa revolutie care s-a dovedit bun patriot, printr-o masura care a luat-o,sau măcar printr-o atitudine?

Aş vrea să pot arăta o singura privatizare care a adus beneficii României, adică nouă. O privatizare din care statul roman, adică noi, n-a avut de pierdut, indiferent cine era la cârma ţării.

Şi afirm încă o dată ca nu sunt comunist, nici terorist, nici melancolic dupa vremurile apuse,
Iar acum vine intrebarea sau nedumerirea ;oare nu toate guvernele si toti președinții de dupa revoluție, -voit sau nu, in cunoștința de cauza sau nu - au făcut o politica antinationala?

Ca om născut în altă ţară, dar îndrăgostit pentru totdeauna de România, mă întreb: dacă Ceausescu a fost executat pentru genocid, atunci, cum sa numesc ceea ce fac actualii nostri guvernanti, cu bunicii si parintii nostri si cu noi si cu viitorul copiilor noștri?

Oare mai e cineva în România care să creadă in Mos Craciun?

Cu respect,

Gheorghita