Timpul nu stă pentru nimeni
se împuținează câte puțin Istoria
Până să-și dea duhul complet în strânsoarea clipei
De ultimă generație în Folosul comunității
salut din retragere acum la mișto
Fotografiile arată cât de patetic am fost
Pe vremea Rebelilor incurabili
Cum încă Sunt
în cușca Absenților de onoare
știi că tresar când îmi numeri Vocalele
simți ce
Boală fără leac e iubirea lăsată
la mâna destinului și încă mai râzi
de poeții și rockerii sprijiniți în bastoane ruginite
cu oasele ronțăite de tic-tacul neputinței
și de numele val
sclipind în animații stradale
și jocuri mici de cuvinte
neauzite ca mersul unei pisici comice
prin mileniul epuizat
eu zic că merită un respectuos noapte bună
asistentele cu minijup îndemânatic
și brancardierii cu mușchi ce mă poartă spre
podiumul din capelă unde voi fi tăiat
cu laserul amneziei să mi se extragă
ecusonul de lux pentru acces în
lumea perfuziei cu dragoste
și iluzii rebele
un adio fericit poeți și rokeri
fraților de vocale
am fost suficient de ridicoli
cu ecusoanele noastre fake
cu bastoanele noastre cu tot
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu