Jucam tenis cu mingi sparte
De ochi umezi de mila mea de câte defecte am
Păcătos într-ale iubirii
Profitând însă de naşterea mea în secolul Chanel
Biciuit de pofta epidermei tale mirosind a victorie
Plesneam îndârjit viaţa cu racheta şi totuşi
Pierdeam set după set an după an
uneori ceream arbitrului umilitoare pauze de expresie
să-mi şterg memoria
Cu ochii-n tribune mirându-mă
Ce femei superbe
Ce bărbaţi musculoşi răsăriţi în luna aprilie
Ronţăie cartofi prăjiţi
Pariind în aşteptarea finalului
În vreme ce eu învârteam racheta ca un vânător de fluturiÎn stomacul planetei
Dar nu reuşeam să te uit
Până când am trimis un voleu disperat în geamul tău
La etajul trei dincolo de tribune
Şi te-ai trezit Albă ca Zăpada tocmai la timpul prezent
Să vezi cum Făt-Frumosul tău
e gata să piardă lupta cu Zmeul
Arbitrul tocmai îmi privea apusul imperial
Pregătit să rostească game over
după loviturile ratate de rever cu efect
După smashurile neinspirate
punctul de a pierde jocul definitiv
În văzul lumii Pe ecranele panoramice
Dar te-ai arătat strălucind dincolo de pervaz
De parcă numele tău ar fi fost Luminosa
te-ai agăţat de fileu şi l-ai tras în jos
Cu greutatea întregii tale iubiri stroboscopice
Serva mea transpirată a trecut dincolo de linie
Cu viteză de supersonic
Până în colţul unde moartea nu mai putea face nimic
În time out
Viaţa mea devenise un necruţător lung de linie
Asa-i in tenis..., mai sa fie !Foarte frumos Val, multumim, multumesc si mai vreau .
RăspundețiȘtergere