ERODAREA DEMOCRAŢIEI

                   Am tot auzit motivări ale actului justiţiar formulate de procurori, judecători şi avocaţi. De regulă sunt aglomerate cu expresii greu de înţeles pentru omul de rând, cu numere de articole şi paragrafe din stufoasa legislaţie românească şi cu exprimări docte.  Ba, uneori, magistraţii sunt sibilinici sau fac poezie, metaforizând în abstract.
                   Dar asta, aparţinând judecătoarei Monica Vadana de la Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Bacău, prin care a decis, în 24 iulie, arestarea preventivă a lui Gabriel Berca, fost consilier prezidenţial şi fost ministru al Internelor, acuzat de trafic de influenţă după ce ar fi primit 185.000 euro de la un om de afaceri, pentru a interveni la membri ai Guvernului să atribuie bani unei primării, mi-a plăcut mult.
Are tonul unui act ireversibil de dreptate, motivat nu de fapta în sine, ci de consecinţele ei.

Şi acu, citez din "România Liberă":
                   Potrivit judecătoarei, faptul că un senator săvârşeşte fapte de corupţie are o puternică rezonanţă socială, în contextul în care onestitatea persoanelor care exercita funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau teritorial.
                "Învestirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera şi de a contrabalansa celelalte puteri ale statului presupune, din partea acestora din urmă, un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie", mai arată judecătoarea.
                 Magistratul noteză în motivare că "înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea democraţiei însăşi şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi".

                 Băieţaşi care v-am ales noi pe voi, şi nu vicevercea, băgaţi la cap! Şpaga e furăciune hoţească din buzunarul meu. Şi-o să vă pârpăliţi în celule, dacă de-alde Vadana-şi pun în gînd să vă confişte averile, da-i-ar Domnu' cinste, minte şi putere să facă asta!
               
Nu de altceva, de dragul democraţiei, bă!   

CÂRCOTAŞII AMENINŢĂ THEATERSTOCKUL CU CREMENALUL

E de bun simţ să ducem maşina la mecanic, când se strică, să consultăm doctorul dacă ne doare capul, măcelarul dacă vrem un grătar pe cinste, şi pe biciclişti când vrem să ştim ce lăţime să aibă pista de biciclete. Iar pentru festivaluri, spectacole şi manifestări publice de amploare, e bine să ne interesăm la cei care-au mai organizat aşa ceva.  

În lucrarea sa Istoria naturală (cartea a 35-a, 10, paragraf 36), Plinius cel Bătrân povesteste că pictorul grec Apelles, care a trăit şi la Roma, expusese într-o zi un tablou în faţa publicului.
            Un cizmar din mulţime observă că sandaua unui personaj care figura în tablou, era pictată greşit. Apelles a fost de acord cu cizmarul şi a retuşat sandaua.
Încântat de victorie, cizmarul a început să-şi dea cu părerea  şi despre restul lucrării,  dar pictorul l-a oprit tranşant: "Ne sutor ultra crepidam". Adică, „nu mai sus de sandaua ta, cizmarule!”
           De atunci, cuvintele acestea au căpătat valoare de dicton şi se adresează oricui se încumetă să dea lecţii şi sfaturi într-un domeniu în care nu se pricepe.

Să comparăm, aşadar, cu judecată dreaptă, calm şi obiectiv datele seci ale statisticilor marilor festivaluri din România: Sibiu – Bucureşti - Braşov – Sighişoara – Bacău. Atenţie la cifre. Una peste alta, calitatea actului artistic, de când lumea, e dată şi de cifra cu care plăteşti valoarea lui. La calculul bugetului,  se mai ia în considerare durata evenimentului, numărul participanţilor invitaţi şi de unde vin ei precum şi cât costă ospeţia lor.  Adăugăm promovarea evenimentului (pe un post de radio cu acoperire naţională, de exemplu, minutul de publicitate sare de 500 de euro!), afişe, pliante, colaboratori, consumabile şi câte şi mai câte, căci obrazul subţire, cu cheltuială se ţine.

SIBIU

- Festivalul Internaţional de Teatru din 2014 a avut un buget de aproape 8 milioane de euro. În 2012 a fost de 5,8 milioane de euro (25,7 milioane de lei)

-  Cu participare internaţională

-  Primăria Sibiu a alocat un procent de 17,5 la sută, 12,5 milioane de lei

-  Ministerul Culturii a contribuit cu un milion de lei

-  Ediţia din 2014 s-a desfăşurat timp de 7 zile şi a reunit peste 2.500 de artişti din 50 de state, în cadrul a 381 de evenimente.

BUCUREŞTI

- Bugetul total al Festivalului Naţional de Teatru (Ediţia 23!!!) a fost, în 2013,  de 2.300.000 de lei

- Fără participare internaţională

- Ministerul Culturii a acoperit 26% din buget, Primăria Municipiului Bucureşti - 40%, Institutul Cultural Român - 7 % şi UNITER - 27%.

- FNT a avut loc timp de zece zile, 44 de reprezentaţii, 12 evenimente conexe şi 30 de evenimente în 25 de locaţii

- Ediţia 24 din 2014 a avut un buget de 947.777 de euro.

- Participare autohtonă

- Au fost prezente 46 de spectacole în 83 de reprezentanţii

BRAŞOV

- Festivalului Național de Teatru –  Săptămâna Comediei, mai 2015, a avut un buget de 300.000 de lei, din care Primăria Brașov a asigurat 88.387 de lei, Consiliul Județean Brașov  40.000 de lei, iar diferența a fost acoperită din sponsorizări și din vânzarea biletelor.

- Fără participare internaţională

- Au fost 15 evenimente timp de 7 zile susţinute de aproape 200 de actori invitaţi.

SIGHIŞOARA

Festivalul Sighişoara Medievală, ediţia XXIII, 23 - 26 iulie 2015

- Buget de 1,5 milioane de euro (6 750 000 lei)

- În cele 4 zile, vor fi prezente 12 formaţii muzicale din România şi Ungaria, 11 trupe de teatru şi animaţie medievală, circa 800 de artişti invitaţi.

BACĂU

Prima ediţie a Festivalului Internaţional al Artelor - Theaterstock - Bacău 2015.

- Buget estimat 3 200 000 lei (1 milion de la sponsori, 300 000 lei din venituri proprii, 100 000 lei de la Ministerul Culturii, 1 500 000 lei din bugetul local al Bacăului.)

- 16 zile de evenimente (1 – 16 august), peste 300 de ore de spectacol, 94 de companii invitate, peste 1600 de artişti invitaţi din 15 ţări.

                      Tot omul are dreptul să întrebe unde-s banii lui. Mai ales că nu există băcăuan (în afara adormiţilor din Consiliul Local care trăiesc în alt Bacău, pe o planetă necunoscută) să nu fie afectat de ce NU se-ntâmplă cu Spitalul Municipal, cu Insula de Agrement, cu Sala de sport, cu Stadionul Municipal, cu străzile Milcov şi Ştefan cel Mare, cu Pasajul CFR, cu toate ruşinile care au înfundat oraşul în haznaua ultimelor aglomerări urbane din România. 

                     Dar, înainte de a blama de a ameninţa, de a jigni bunele intenţii ale celor câţiva entuziaşti care-şi mai trag sufletul pe-aici, cârcotaşii ar face bine să se informeze. 

CONCURS PE BANI PENTRU VISĂTORI

ANUNŢ

Organizaţia “Mutatis Mutandis” Bacău lansează un concurs de idei şi arhitectură pentru selectarea celor mai bune proiecte, pe tema:

“Reabilitare pasaj subteran CFR Bacău”.

Amplasament - Str. Gării, municipiul Bacău

Faza - Concurs de idei

Iniţiator : Organizaţia “Mutatis Mutandis” Bacău

Concursul este public și se adresează arhitecților/urbaniștilor, studenților şi elevilor care urmează cursuri de arhitectură/urbanism.

Obiectivul concursului:

Se dorește reabilitarea și amenajarea Pasajului subteran CFR din Bacău şi a căilor sale de acces şi transformarea acestuia într-un nucleu de interes pentru băcăuani şi pentru călătorii aflaţi în tranzit prin Gara Bacău, prin ameliorarea aspectului şi calităţii spaţiului subteran de trecere, precum şi a spaţiilor adiacente pasajului.

Se urmărește:

· Reabilitarea pasajului prin refacerea tramei pietonale, a pereţilor şi tavanului a căilor de acces şi refacerea termo și hidro izolației;

· Crearea unor spații care să angreneze caracterul social;

· Amenajarea de module comerciale de-a lungul tunelului subteran;

· Amenajări peisagere care să integreze soluțiile propuse pentru părţile exterioare adiacente pasajului;

· Crearea unui spațiu de interacționare socială și social media prin dotări  aferente serviciilor de comunicații high-tech;

· Realizarea unui sistem de iluminat şi supraveghere video permanent, ieftin şi eficient;

· Utilizarea de materiale eficiente energetic, costuri de construcţie cât mai reduse şi folosirea unor soluţii sau materiale inovatoare;

· Eficienţa energetică şi costurile de întreţinere şi exploatare ulterioare reamenajării.

Cerințe ale soluției: elemente obligatorii de conținut pentru evaluarea proiectelor:

-          Va fi păstrată funcţiunea de bază a pasajului, aceea de circulaţie pietonală.

-          Vor fi adăugate funcţiuni comerciale, sociale şi de petrecere a timpului liber care să atragă un aflux uman corespunzător.

-          Se va prezenta un calcul estimativ al costurilor pentru realizarea lucrărilor.

Materiale de execuție:

– se vor propune materiale durabile, moderne, care prin natura lor sau prin

modul de punere în operă se vor integra în context și vor pune în valoare spațiile.

Calendarul concursului:

- Lansarea concursului ………………………………………………….......…27 iulie 2015

-Dată limită primire proiecte..........................................................31 august 2015, ora 16.00

-Deschidere colete, verificare îndeplinire cerinţe formale,

-Jurizarea proiectelor ……………………………………..........................2 septembrie 2015

-Anunț rezultate finale ………………………………………………........3 septembrie 2015

Criterii de apreciere:

- Buna funcționalitate a pasajului;

- Funizarea de soluţii inedite, peisajului în conceperea proiectului și integrarea intervenției în peisaj;

- Exprimarea clară a unei atitudini arhitecturale contemporane, prin înscrierea adecvată a soluției în contextul existent, volumetrie, materiale;

Se vor acorda trei premii, după cum urmează:

- Premiul I – 1.000 lei

- Premiul II – 500 lei

- Premiul III – 300 lei

Sumele cuvenite ca premii menționate mai sus se impozitează conform Codului fiscal în vigoare.

•  Juriul este format din arhitecţi şi reprezentanţi ai societăţii civile.

IMPORTANT!
Soluţiile vor fi predate cel târziu la data de 31 august 2015, ora 16.00, personal sau prin curier poştal, la sediul Asociaţiei Mutatis Mutandis, Str. Spiru Haret nr.8, Bacău.

Fişa tehnică a temei de proiectare, regulamentul concursului şi fişa de înscriere pot fi accesate pe pagina web a Organizaţiei Mutatis Mutandis http://www.schimbareainbine.ro/

• Persoana de contact : ALINA CĂPRIOARĂ - Tel: 0745686016, amutatismutandis@gmail.com

DIMITRIE VA RUPE TĂCEREA, ÎN CURÂND

EFECTUL PLACEBO O carte luminată de rugina toamnei, care miroase a lemn de stejar, cu pagini care mîngâie amprentele. O carte scrisă cu ţesuturi umane, cu tendoane şi epididim. O carte de iubiri delirante, de moarte proximă şi de nădejdi tinereşti. O carte anormală de dragoste şi război. De zile şi nopţi de aventuri pătimaşe şi regrete de prea târziu. Cu rânduri de citit sub plapumă şi sub frunze. Cu litere mari, ici şi colo, cu litere mici, mai peste tot, ca omul care caută în buzunar banii pe care i-a fumat, i-a mâncat, i-a băut sau i-a dat pe facturi existenţiale. O carte despre cum se trece pe roşu, cum se trăieşte la limită, cum se doare, cum se dansează, cum se arată dinţii când zâmbeşti sau când muşti. O carte care te trezeşte din beţia uitării şi te adoarme ca să visezi prima iubire. EFECTUL PLACEBO. Nici nu ştii în ce minciună trăieşti când ţi-e rău, când ţi-e bine. Pentru apariţia ei, unice mulţumiri lui Ionel Rusei, soţul patroanei de la tipografia DOCUPRINT şi de la editura preafrumos numită BABEL, care a suportat nu doar mare parte din cheltuieli, dar şi toate hachiţele autorului, pentru care mă rog de iertare. Rar să iasă în lume o carte la care autorele să n-aibă ce reproşa editorului şi tipografului. Prietenilor mei Liviu Stoica, Cezar Ţiba şi Radu Turtă, singurii care mi-au dat bani pentru tipărire

, cu bucuria celor care vor să mişte lumea mai spre frumos. Lui Dan Petruşcă, lui Gogu Iorga, lui Geo Popa, lui Petru Cimpoeşu, lui Gelu Fulga, lui Horia Ghelu şi Violetei Savu, cei care au avut răbdarea să se aplece asupra volumului înainte de a-l da la tipar. Doamnei Danny Zărnescu (RIP) şi lui Viorel Cojan pentru că au fost de acord să le folosesc creaţiile în ilustrarea coperţilor. Tuturor femeilor şi bărbaţilor care m-au inspirat, plecăciune. Poate o mai găsiţi prin librării. La anticariate şi prin gunoaie, am căutat. Nu-i.

REZERVA DE TEATRU - THEATERSTOCK

Magazia cu teatru, depozitul de teatru, raftul cu teatru, cămara de teatru, rezervorul de teatru. 

Iar începe ăsta cu naţionalismele lui, cu limba lui maternă, de parcă i-ar mai păsa cuiva care respiră www. de asta şi n-ar şti tot românul, în speţă tot băcăuanul – care e mereu pe primul loc în topul deştepţilor din Europa – limba lui Shakespeare, The King of the Stage!
Sorry, I have an obsession. But I do not insist.

Da, domle, Theaterstock în Bacău, ăsta da eveniment.

Cum o fi făcut Ancuţa, pe cine-o fi vrăjit cu strălucirea aceea din ochii de fetiţă neastâmpărată, pusă pe şotii, încă n-am aflat. Dar devine din ce în ce mai cert că ideea unei manifestări culturale de asemenea amploare, în urbea asta în care rareori se întâmplă ceva, a prins cheag. La doar două luni decând a preluat direcţia teatrului nostru, Anca Sigartău – şi primesc felicitări c-am pariat pe serioziatea şi pe ambiţia eiJ - e pe cale să pună Bacăul pe harta oraşelor care au ce arăta naţiunii şi lumii. Mă cocoşesc şi trimit mesaje prietenilor: Suntem Cineva! We are One!

De impresionat ce sunt, îmi vine să scriu: Europo, venim!

În cele 16 (şaisprezece!!!) zile consacrate manifestării, care încep la 1 august,  prima ediţie a Festivalului Internaţional de Artele Spectacolului „Theaterstock” ( Theaterstock – International Arts Festival Bacău 2015), sunt invitaţi pe scenele băcăuane,  1600 artişti în 138 de spectacole din 15 ţări: Franţa, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada, Cehia, Ungaria, Serbia, Israel, Portugalia, Belgia, Olanda, Rusia şi România. Măi, să fie!

Biletele au fost puse în vânzare la Agenţia Teatrului Municipal “Bacovia”, deschisă zilnic în intervalele orare 9.00 – 14.00 şi 17.00 – 21.00. În funcţie de spectacol, de spaţiul de joc şi de locul în sală, la evenimentele cu plată biletele variază între 10 şi 50 de lei.

Îmi place maketingul inteligent al echipei organizatoare, menit, fireşte, să facă din DEPOZITUL DE TEATRU o acţiune de culturalizare socială: au fost puse în vânzare şi mai multe tipuri de abonamente, la care se adaugă reducerea de 50 la sută pentru elevi, studenţi şi pensionari, precum şi oferta “Cumperi cinci bilete şi primeşti 1 gratis.” Iar, pentru promovare, cum presa băcăuană e pe catafalc, Facebook-ul e în prima linie a frontului, sprijinit de artileria blogerilor care abia aşteaptă să-şi dea cu părerea despre ce şi cum.

Îndrăgostit umil şi fără de speranţă de lumina reflectoarelor, de replica bine spusă şi de mirosul scândurii de scenă, Domnul Varanus pune şi el obsoletul lui umăr solzos, fruntea pleşuvă şi neuronul zglobiu în REZERVORUL DE TEATRU, botezat Theaterstock, ca să priceapă tot omul de pe planetă că, în Bacău, epidemia de teatru nu poate fi eradicată.

EVOLUŢII SEMANTICE ALE LIMBII ROMÂNE

,

Semnificaţii noi ale cuvintelor PIZDĂ şi PULĂ

De la început, trebuie să vă spun că nenumărate colective de cercetători englezi celebri (la care, pe parcursul anilor s-au adăugat şi americani, francezi, olandezi şi, culmea, chiar un mic grup de specialişti chinezi) au fost derutaţi decenii la rând în privinţa pudibonderiei poporului nostru, şi implicit a prestigioşilor academicieni români care, abia după revoluţie, au avut curaj să spună lucrurilor pe nume.

În DEX, Dicţionarul Explicativ al limbii Române, editat de Academia Română, au încăput, mai nou, şi cele două cuvinte care reprezintă, la urma urmei, esenţa poporului român: pulă şi pizdă. Iată-le:

PÚLĂ, púle, s. f. (Vulgar) Penis. (meglenorom., macedorom. pulă; < lat. pulla, fem. de la pullus (= pui); pentru semantism, cf. jargonul madrilen polla (= puică și penis)7 (Trv; îs) pulă bleagă Individ neînsemnat, fără personalitate. 8 (Trv; îe) Ce pula mea? Se spune pentru a exprima un sentiment de frustrare, de neputință sau de revoltă față de o problemă dificilă în care vorbitorul refuză să se implice. 9-10 (Trv; îe) Îmi bag pula Se spune pentru a exprima (disprețul pentru ceva sau) nepăsarea și renunțarea de a se mai implica în ceva greu de rezolvat. 11 (Trv; dep; d. bărbați; îe) A sta cu pula în mână A fi onanist. 12 (Trv; d. bărbați; îae) A nu face nimic, a fi leneș și indolent. 13 (Trv; îe) Du-te-n pula mea Expresie injurioasă care de obicei se adresează unui coleg sau unui prieten acuzat de lipsă de solidaritate, sinceritate, principialitate etc., cu intenția de a pune capăt relației cu acesta. 14 (Trv; îe) Îmi bag pula în mă-ta Expresie injurioasă foarte răspândită între bărbați, care consideră actul sexual drept un mod de înjosire atât a interlocutorului cât și a persoanei la care acesta ține cel mai mult.

DEX-ul Academiei defineşte doar într-un singur articol cuvântul care ne-a dat naştere: 

PÍZDĂ, pízde, s. f. (Vulgar) Vulvă. (macedorom. chizdă; < sl., cf. bg. dialectal, slovac., ceh., pol. pizda, rus.

Noroc că, DEX on line, completează:

(Trv; prt; îe) A da în pizda mă-sii A înjura pe cineva, trimițându-l înapoi în locul de unde s-a născut, pentru a exprima dezaprobare, dispreț, respingere, revoltă față de acea persoană Si: a înjura de mamă. (Trv; prt; îla) Dat în pizda mă-sii Care (a fost sau) merita să fie înjurat de mamă, datorită caracterului său urât. (Trv; îae) Demn de admirație datorită tupeului său, care îi aduce reușite importante.

În zilele noastre, ruşinea handicapului pudorii este însă spălată de reprezentantele sexului frumos care, manifestându-şi dorinţa care le macină subconştientul, aceea de a se reveni la matriarhat ca unică soluţie de a salva planeta, utilizează în conversaţiile cotidiene, frust şi fără perdea, denumirea originară, consacrată de mii de ani, a organului sexual masculin de reproducere. 

Aflându-mă întâmplător într-un grup de doamne şi domnişoare intelectuale, am fost plăcut surprins să asist la dialoguri savuroase şi să constat că tânăra generaţie feminină este lipsită de orice complexe. Fie că vorbeau între ele, fie la telefon cu iubiţii lor, vivandierele afişau bucuria libertăţii de a-şi exprima, exact aşa cum simt, puterea pe care le-o dă frumuseţea care zămisleşte viaţă. Am admirat însă şi capacitatea lor de a-şi ascunde cu nonşalanţă senină frustrarea că, fără pulă, pizda şi-ar pierde orice utilitate. Poate inconştient, pe lângă această justă observaţie,  bogăţia semantică pe care o are cuvântul pulă determină  femininele contemporane să spargă toate convenienţele trecutului şi să-şi definească pe scurt şi cu maximum de concreteţe acţiunile utilizând magica şi expresiva denumire a bărbăţiei.

În conversaţiile lor, am depistat o mulţime de categorii gramaticale, locuţiuni sau părţi de vorbire în care cuvântul pulă capătă înţelesuri noi, de cele mai multe ori, metaforice. Membrul, în erecţie sau nu, poate fi substantiv, adjectiv, adverb, complement de toate felurile, poate fi mâncare, ură, greaţă, infinit, practic, orice.

Să recunoaştem, nu sunt multe cuvinte cu asemenea versatilitate.

Agresivitate: Du-te-n pula mea, fato!

Analfabet: Ce să copiez de la el, că scrie ca o pulă!

Bărbat: O prelugire inutilă a pulii!

Consecinţe importante: Cât o pulă!

Consecinţe nule: Pula calului în vârful dealului!

Curiozitate: Ce pula mea mai faci, scumpo?

Desconsiderare: Ia mai dă-l în pulă!

Derută: Unde pula mea să mă duc?
Destin hotărât: Mă las pe pula mea, ce-o vrea Dumnezeu, surioară!

Despărţire: Pleacă-n pula mea, să nu te mai văd!

Disconfort oftalmic: A ce pula mea miroase aici?

Examen: M-a picat boşorogu’ pulii mele!

Explicaţie divorţ: Pentru-o pulă, am luat un bou întreg!

Faliment: Am rămas c-o pulă!

Gagiu fără bani: Pulă bleagă!

Greaţă: Vai dragă, ce gust de pulă are banana asta!

Femeie mişto: Bună de pulă!

Ignoranţă: Să-mi bag pula dacă ştiu!

Incompetenţă: E (eşti) o pulă de om!

Indolenţă: Mă doare-n pulă de tata!

Infinit: Cât îi pula de mare!

Investigaţie: Care pula mea mi-a luat geaca (tableta, paharul, sendviciul)?

Lene: Mi-e o lene de nici pula nu mi se scoală!

Mascul macho: Ah, mânca-i-aş pula lui!

Mărime: Cât pula lui Zevedeu!

Măritată cu un italian: Mi-e dor de pulă ca de mama!

Meteo: Afară-i ca o pulă!

Nimic: Pielea pulii!

Necaz: Am (ai, a, au, aţi)  belit pula!

Nepăsare: Mă doare-n pulă de el dacă-i prost!

Nepăsare: Să mă pupe-n pulă!

Netalentat: Şi-o pulă joacă (scrie, văruieşte, găteşte, etc.) mai bine!

Perdere: S-a dus de sufletul pulii! Sau: S-a dus pulii de suflet!

Pericol: Uite la ea! Îşi mişcă curu-n faţa pulii!

Refuz: Îţi dau o pulă!

Regrete eterne: S-a dus pe pulă!

Restanţă: Am luat o pulă examenu’!

Restituire împrumut solicitare: Dă-n pula mea datoria aia!

Restituire împrumut: Na-ţi în pula mea banii!

Restituire împrumut, variante: Să-mi beleşti pula! Să-mi sugi pula!

Rusoaică mişto: Puleaşkina Dereveaşkina

Sex: Mi-a tras o pulă!!!

Speranţă: Odată şi-o dată, tot câştig io la loto-n pula mea!

Surpriză, mirare: Ai de pula mea!

Şefă nervoasă: Ce pula mea staţi numa-n cafele?

Tip dotat: E dat în pula mea pulărăul ăsta!

Trezire din somn: Cine sună-n pula mea la ora asta?

Uimire: Hai dragă las-o-n pula mea!

Urare: Să-ţi crească pula mare, perverso!

Desigur, grupajul de mai sus este departe de a fi exhaustiv. Aştept completări, căci, după cum ştim, limbile evoluează. Şi nici limba română nu face excepţie.

P.S. Azi, în timp ce aşteptam verdele de la semafor lângă doi puştani de 10-11 ani, am avut surpriza să aud pe unul dintre ei: Uite, bă, ce beton e tunat bemveul ăla! E pizdă, frate!

Asta m-a liniştit. Nu dispar bărbaţii de pe planetă cu una cu două.

Invincibilul

Pe copaci doboriţi, pe cearşafuri,

pe coji de seminţe,

zîmbeşte şi trece. Pare nepăsător,

dar dacă ar trebui să-şi arate alonja,

dacă ar scoate cangea ,

glonţul de argint,

toate armele lui ascunse în inimă,

nici un taifun nu l-ar clinti.

 Nimeni

nu îndrăzneşte să-i spună

iubita ta e o tîrfă, pentru că toţi îl respectă.

Se ştie la revoluţie cum zîmbea

şi trecea  printre gloanţe. Cum învîrtea

 pe deget cheile dulapului cu dosare.

Cum aştepta teroriştii cu pieptul deschis.

S-a scris despre asta. 

Şi despre cum  chema el

 poeţii să schimbe lumea s-a scris. 

El, eroul,

încă mai crede că nu poate fi

îngenuncheat

şi ucis

cîtă vreme mai poate iubi.

(Din volumul " O zi dinaintea sfârşitului lumii")

CAPRA RÂIOASĂ STĂ CU COADA-N SUS

...Şi, prostu' dacă nu-i fudul, parcă n-ar fi prost destul. Două zicători care reflectă corect mentalitatea politicienilor români.  Prostia şi trufia sunt vizibile nu doar în opulenţa sfidătoare a maşinilor parcate în faţa Parlamentului, a Consiliilor judeţene sau Primăriilor, în salariile, pensiile şi viloanţele de nătărăi ale aleşilor, ci şi în modul în care risipesc aiurea banii turmei de fraieri care-i proptesc în scaunele puterii. 
Nu vreau să vă stric ziua cu exemple care, oricum, sunt vizibile mai peste tot în satele şi oraşele noastre, de la stadioane în pantă şi săli de sport în sate depopulate, până la guguloaie giratorii care împiedică circulaţia, monumente absurde cu avioane pictate, sau străzi fără trotuare. 
În tot oraşul, se reface marcajul rutier. Foarte bine, era cazul. Doar că băieţii dau cu vopsea şi peste gropi şi peste denivelări şi nu iartă nici străzile neterminate pe care urmează să se toarne asfalt. 

Aseară, pe Calea Romanului, s-a trasat linia dublă continuă. O linie are lăţimea de 17 centimetri, la fel şi liniile discontinue dintre benzile de rulare. În Austria, Elveţia şi în tot Vestul, dungile de demarcaţie de pe şosele nu depăşesc lăţimea de 10 centimetri, aproape la jumătate cât în România. Se ştie că sărăntocii ăia au arici la buzunarul public şi nu-şi permit să arunce cu bani în producătorii de vopsele. Pe când noi, boieri Bibescu, nu ştiu de ce ne mai încurcăm cu dunguliţe pe asfalt, n-ar fi mai economic să văcsuim străzile integral în alb? Ar rezulta un aspect imaculat, inedit. Şi-apoi, marcajele ar fi negru pe alb, mult mai frumos. Că doar, la noi, banul nu contează.
Acu, serios, or fi constatat cei de la rutieră, urbaniştii, funcţionarii de prin primării şi ministere şi toţi îi care decid lăţimea dungilor că şoferii noştri-s mai chiori, sau are careva interes să plătească la dublu? 
Ori, pur şi simplu, avem standarde de neam prost?

E CA NIMENI ALTCINEVA

Nu-mi prea place să vorbesc despre asta, dar odată şi-o dată va trebui să recunosc că sunt un combinator excentric. Dimineaţa, îmi fac ochiuri cu dulceaţă. Dacă madam inspiraţie traversează strada şi mă lasă la stop, o dau naibii şi m-apuc de pictat. Sau de sudat. Sau de reparat vreo priză. Uneori, pun piper pe îngheţată. Am inventat coca-cola şpriţ: jumătate cu apă minerală. Oricând aş aşeza pe perete un Grigorescu alături de un Picasso. Şi tot aşa. Ce face parte din viaţă nu mi-e străin. Et nihil humani a me alienum puto. Toate ca toate, dar cafeaua trebuie să fie amară. Cafea. Esenţă pură. Ca şi dragostea: totală, ori iubeşti, ori nu.

Noaptea e lungă şi-n pachet mai sunt trei ţigări, într-un pub din Bacău, plin de oameni cu suflet necopt, aştepţi momentul acela de graţie când on the Stage începe să mişte starea. Şi ţi se transmite din scenă că, pe lumea asta, în viaţa asta, chiar aici în jalnicul nostru Bacău, e cineva care vine să-ţi spună ce mult ar vrea să te facă să crezi în nebunia aceea frumoasă a poeziei îngemănate cu dansul.  

Mădălina Rotaru, cu nebunia ei de muză colorată (inhibition in a sentence: părinţii ei sunt mai tineri cu un an decât mineJ ), mi-a lipit o floricică galbenă-n piept şi hai la Poezie în mişcare,  un spectacol pus la cale de infatigabila Eliza Noemi Judeu, în care evoluează excesiv de tinerele Mara Cornelia Cojocaru (recită)  şi Ecaterina Elena Lupu (baletează). Dacă despre Mara, cinismul domolit mă-ndeamnă să folosesc cuvântul corect, când vine vorba despre Eca, mai că m-aş hazarda să remarc resurse expresive de tip genialoid.

Am aplaudat contorsiunile trupului ei gata să dea în pârg şi felul inteligent în care-şi compune mişcarea de aşa manieră încât să te cuprindă mirarea de câte sensuri poate da unduirea braţelor ei, aidoma unor panglici. E CA nimeni altineva. E ea însăşi: mândră, orgolioasă, tenace. Pe faţa ei se citeşte visul, în ochi se vede că poate, fie cu Ravel, cu Enescu, sau cu Ceaikovski, să fie coregrafă de sentimente. Privirea e aceea a unei fiinţe puternice şi, în acelaşi timp, delicate, care nu-ţi ignoră trăirile şi nu te forţează să gândeşti ceea ce vrea ea. Nu pozează, nu te şantajează emoţional, dar îţi induce subliminal mesajul că tot ce vezi şi simţi vine dintr-o mobilare intelectuală serioasă, dublată de efortul de a găsi la amănunt, gestul cel mai expresiv al propriei revolte şi al adevărului ei. În dezinvoltura ei adolescentină, n-am depistat nici o atitudine falsă, dansul izvora pur din starea unei fiinţe speciale care posedă invidiatul talent al exprimării. Eca poate să explice fără vorbă senzaţii intense şi tulburătoare. Dar, formidabil e felul ei de a transmite mesaje: tandru şi exploziv, cu graţie şi vulanic, dulce şi amar.  

FOTO: Ionuţ Popa