Mi-a plăcut că s-a făcut.
Mi-a plăcut că am văzut figuri necunoscute.
Mi-a plăcut şi sistemul automat de închidere a uşii de la intrarea Galeriei Alfa, realizat de inventivul Ovidiu Marciuc, dar şi tablourile celor ce vin după plasticienii trecuţi de cele trei decenii şi jumate.
Dragoş Burlacu, Andra Ciocârlan, Raluca Ghideanu, Ioana Marcoci, Sergiu Mazerschi sau Ovidiu Platon colorează altfel ideile, nu ?
Mi-a plăcut că Mihnea Baran a reuşit să adune pe simeze lucrările a 34 de pictori tineri din Bacău, Oneşti, Chişinău, Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Moineşti. Mi-a plăcut şi alocuţiunea de încurajare a profesorului Aurel Stanciu, deşi m-au cam durut picioarele.
Mi-au plăcut lucrările, unele non-conformiste, unele suprarealiste, unele ilustrative, unele suave, altele în erupţie de vitalitate. Tuşe precise, colaje îndrăzneţe, expresii moderne ale realităţii, viziuni onirice sau vitale, cum se cuvine într-o expoziţie de grup, cu personalităţi diverse, dincolo de devenire.
Mi-a plăcut să-i salut pe Ioan Burlacu, Aurel Stanciu, Ovidiu Marciuc, Geta Barbu, Vasile Crăiţă Mândra, Dionis Puşcuţă.
Mi-a plăcut că ucenicii de la ATELIER 35 au ieşit pe piaţă.
A, şi cel mai mult mi-a plăcut că niciun oficial şi niciun ziarist nu şi-au dat aere pe la vernisaj. În schimb, dădeau aer călduţ nişte instalaţii din tavan, o investiţie cam zgomotoasă, dar salutară.
Afară, 15 grade sub minus încercau să pătrundă la eveniment, iar oraşul îşi vedea de treburile lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu