AMPHITRION sau CUM SE DUCE NAIBII MITUL SOŢIEI CREDINCIOASE (2)

Fără nicio îndoială, povestea pusă în scenă de regizorul Horia Suru este unul dintre cele mai interesante evenimente teatrale văzute vredată pe scena băcăuană. Cu generoasă şi inteligentă risipă de imaginaţie, inspiratul director de scenă oferă spectatorului imaginea unei lumi magice, suprarealiste, unde, întocmai ca-n viaţa reală, destinul - întruchipat de o zeitate atotputernică - îşi face mendrele.

Horia Suru

El descifrează cea de-a 38-a variantă a tragicomediei lui Jean Giraudoux - în traducerea lui Doru Mareş - apelând la mijloacele unui registru modern, îmbinând, cu subtilităţi metaforice adaptate realităţii contemporane, calităţile actoriceşti ale protagoniştilor, decorul (parcă uşor sufocant) semnat de Sebastian Marin, complicate efecte scenotehnice, dansul şi muzica. Actorii, excelent distribuiţi, acceptă cu o minuţioasă strădanie, dar cu vădită plăcere, provocarea de a juca relatarea vizuală încărcată de subtilităţi metaforice propusă de regizor, dovedind încă o dată, că sub bagheta magică a unui profesionist autentic, trupa băcăuană poate etala resurse surprinzătoare de profunzime, talent şi autenticitate.

Adelaida Perjoiu

Remarcabilă în rolul titular, Ana Adelaida Perjoiu dezvăluie energic şi pasional, dar cu subtile trimiteri la vulnerabilitatea fondului senzual feminin, o eroină puternică, de o frumuseţe tulburătoare, suspendată tragic în dilema onoare - pedeapsa divină. 

Bogdan Matei

În întruchiparea lui Jupiter, Bogdan Matei, într-o evoluţie de formă actoricească din ce în ce mai convingătoare, crează un personaj memorabil, cu volute interpretative surprinzătoare, culminând cu abile acrobaţii.  La rândul lui, Ştefan Alexiu, în rolul lui Mercur, insinuantul servitor al lui Zeus, umple scena cu proiecţia unui Iago antic, onctuos şi malefic. Hiperbole simpatice ale corifeilor, Viorel Baltag (Sosia), Florin Zăncescu(Gornistul) şi Ștefan Ionescu (Războinicul), fac, prin jocul lor autopersiflant, din fiecare apariţie la rampă un adevărat regal teatral. Nici rolurile secundare care colorează tabloul unei societăţi în care supranaturalul bulversează relaţiile interumane, nu sunt lăsate la voia întâmplării: Florina Găzdaru transfigurează elegant o Leda resemnată, Corina Goranda în rolul Eclisei, creează un personaj dinamic şi convingător, iar Dumitru Rusu, încarnează conştiincios un Amfitrion a cărui vitejie şi masculinitate se vestejesc în faţa poftelor zeieşti.

O menţiune specială celor două spirite care bântuie magic scena, într-un aranjament coregrafic excepţional semnat de englezoaica Sophie Duncan (creatoare a mişcării artistice pentru celebrul Cirque du Soleil), dar şi pentru echipa tehnică sub conducerea lui Nicu Pascu, impecabil de promptă în manevrele complicatei tehnici de scenă.

Lăudabilă şi iniţiativa Elizei Judeu, proaspăt manager al Teatrului Municipal Bacovia de a roda spectacolul înaintea premierei de joi, 3 noiembrie, într-o repetiţe cu public. Sala a fost plină de adolescenţi de la Liceul Ferdinand cărora le-am simţit interesul pentru o poveste vizuală mustind de vitalitate şi surpriză. N-au sunat telefoane, nu s-au auzit foşnete. A fost linişte şi au fost aplauze. Ceva anormal de normal.

Una peste alta, premiera naţională a Amphitrionului băcăuan - este o reprezentaţie care conferă o nouă identitate mult-discutatului şi mult-iubitului nostru teatru şi constituie speranţa unui pas înainte în reafirmarea actului artistic de calitate.

Amphitrion ’38 de Jean Giraudoux

Regia și adaptarea: Horia Suru

Scenografia: Cristian Marin

Coregrafia: Sophie Duncan

Traducere: Doru Mareş

Asistent regie: Alina Simionescu

Distribuție: Alcmena: Ana Adelaida Perjoiu, Jupiter: Bogdan Matei, Amphitrion: Dumitru Rusu, Mercur: Ștefan Alexiu, Sosia: Viorel Baltag, Gornistul: Florin Zăncescu, Războinicul: Ștefan Ionescu, Leda: Florina Găzdaru, Eclise: Corina Goranda, Ecoul/Vocea cerească: Nela Zare, Hercule/Umbra lui Dumnezeu: Daria Coșa, Umbra Alcmenei: Maria Caba, Umbra lui Amphitrion: Ana Săndulache

Echipa tehnică: Nicu Pașcu (regizor tehnic), Daniel Constantin Bibire (lumini), Cristi Jugaru (sunet), Elena Pătrașcu (perucherie), Olărașu Gabriela (cabiniera), Milică Răducanu (șef producție), Bogdan Adrian (producție) Adrian Vernica (recuziter), Aprofirei Gheorghe, Bilu Ionel, Tinel Cojocariu, Titi Iacob, Dănilă Constantin (mânuitori decor).   

CUM SE DUCE NAIBII MITUL SOŢIEI CREDINCIOASE (1)

Jupiter, deghizat în Amphitrion, vizitând-o pe Alcmena 

Cea mai recentă premieră a Teatrului Municipal Bacovia, Amphitrion 38, pe un text de Jean Giraudoux, este, de fapt, adaptarea unei legende mitologice în care şefului din Olimp, Jupiter-Zeus, i se pune pata pe frumoasa regină a Thebei, Alcmena, cu care se hotărăşte să-l procreeze pe Hercules. Numai că, doamna respectivă e fidelă - fidelă, şi e îndrăgostită ca o femeie, profund şi sincer, de propriul ei soţ, nimeni altul decât ospitalierul Amphitrion, şi nu vrea, ce mai, nu vrea şi gata să se lase inseminată de Prea-Măritul. Nu că nu i-ar plăcea, dar principiile de nevastă castă nu-i permit să întineze patul conjugal.

Însă, cu mijloace specific dumnezeieşti, derbedeul de Jupiter, ajutat de şmecherul Mercur, se metamorfozează în husbandul regesc şi o păcăleşte pe frumoasa nevastă. Şi, de-aici, tragedia, când fătuca află că, încercând să tragă pe sfoară destinul imuabil, şi-a trimis singură iubitul în braţele Ledei, o frumoasă - violată cândva de Zeus transformat în lebădă - căreia şi Marin Sorescu i-a dedicat un minunat poem:

Leda trece surâzând

Printre lucruri

Şi se culcă

Cu fiecare.

Gardului i-a născut un copil

Din iederă,

Soarelui i-a născut

O floarea-soarelui.

A făcut dragoste neruşinată

Cu toţi boii,

În frunte cu boul Apis,

Dar, naiba s-o ia,

Nici nu se cunoaşte.

Mare poamă mai e

Şi Leda asta,

De aceea ramâne lumea

Aşa de frumoasă.

Buuuun. Dragii moşului, întinată de forţa supremă, doamna Alcmena îi cere lui Jupiter să-i dăruiască uitarea, ca să poată rămâne alături de soţul mult iubit. Ei, aici, vine finalul, care nu-i prea clar: ori cuplul trăieşte fericit cu bastardul semizeu Hercules pân-la adânci bătrâneţi, ori Alcmena şi Amphitrion se sinucid, doborâţi de umilinţă...

Rămâne să decideţi, după ce vedeţi spectacolul de la Bacovia.  

FETE CARE- MI PLAC. AZI, DELIA

Fata asta chiar are talent.

https://youtu.be/D92xCvRhF7k

ANGAJARE DE MANAGER la TEATRUL MUNICIPAL BACOVIA

Am asistat la ultimul act al confruntării celor doi aspiranţi - că alţi nebuni nu s-au găsit - la demnitatea de manager al Teatrului Municipal Bacovia din Bacău. După ce am aşteptat cu sufletul la gură, azi dimineaţă, după cinci zile de la depunerea reglementară a cererii la registratura primăriei, mi-a parvenit, prin intermediul unei voci suave, aprobarea organului precum că am acces în sala interviului. Ca simplu cetăţean şi mare iubitor de teatru, nu ca amic al celor doi combatanţi. 

M-a surprins punctualitatea organizatorilor. La 12.17, când am ajuns la Sala 101 din subsolul Teatrului, Eliza începuse, de două minute, prezentarea pe scurt a proiectului în faţa onorabilei şi serioasei comisii şi a câtorva cetăţeni. Într-un fel care ei îi vine bine, simplu şi la obiect, dar şi, uneori, teatral, oscilând între ingenuitate şi forţă,  actriţa a răspuns destul de convingător la întrebările juraţilor, chiar şi la cele care conţineau capcane, cum ar fi răspunderea pe care o are directorul instituţiei în cazul în care aprobă o plată fără avizul controlului financiar preventiv. Personal, nu prea agreez ideea teatrului de repertoriu pe care Eliza Judeu a susţinut-o cu tărie, şi pentru faima şi devenirea trupei din Bacău, aş agrea mai mult conceptul de teatru de proiecte. Dar, na, e o părere. Una peste alta, Eliza avut argumente puternice, cu o bază reală, şi în ceea ce priveşte organizarea bugetului, şi a necesităţii înnoirii prin completare cu tineri a trupei de actori, şi a colaborării cu instituţiile de cultură din oraş şi, mai ales, a sensului educativ pe care trebuie să-l conţină implicit actul artistic profesionist...

Nu m-am gândit atunci la ce notă ar merita discursul Elizei Judeu, dar mi-a lăsat o impresie pozitivă, prin atitudinea ei serioasă,
de un realism optimist temperat, încărcată cu un soi de disperată şi emoţionantă speranţă. 

Radu Ghelu a intrat furtunos în sală, şi-a aranjat cu grijă vrful de materiale expozitive şi a început cu un soi de captatio benevolentie, cu gestică exagerată şi interpretare bombastică. De la primele vorbe mi-am zis că şi-a propus să apară ca un actor mai deştept decât publicul din sală, decât cel de-afară şi decât tot ce înseamnă fiinţă gânditoare în univers. Din păcate, strădania lui de a se face plăcut comisiei, prin demonstraţii vizuale exagerate şi prin gesturi şi tonuri groase, a fost departe de a-şi atinge scopul. Din juriu au făcut parte şi vreo trei-patru nume grele, de lupi ai teatrului românesc (între care şi celebrul regizor Cristian Hadji-Culea) care, hârşiţi  prin clovneriile rampei şi culiselor au fost nevoiţi să-i pună lui Radu aceeaşi întrebare de două-trei ori, pentru ca să-l aducă pe mon cher la cestiune. Mon cher, însă, nu s-a lăsat până nu s-a lăudat cu sorgintea lui, princiară, de altfel, şi cu vasta şi profunda lui cultură generală, uitând că se află la un interviu care vizează un post de directoraş la un prăpădit de teatru provincial, cu fonduri pe sponci, fără trupă de actori completă şi fără personal tehnic... Ba, ca să dea gata pentru vecie juriul ce-a îndrăznit să-i cântărească capacitatea managerială, chiar i-a şi "mituit" la final pe onorabilii membri cu câte o carte scrisă chiar de el însuşi!  Gest care, cred că a atârnat mult în jos impresia generală, şi aşa destul de penibiluţă a prestaţiei catindatului, pe lângă discursul emfatic, răspunsurile naive şi ezitante la întrebări şi, mai ales, prezenţa sufocantă a demonstraţiilor de inteligenţă şi clarviziune, fără legătură cu realitatea...Radu a făcut un spectacol în care şi-a  interpretat prorpiul rol; un aerian romantic care se visează pragmatic. 

Din comisia care decis câştigătorul au făcut parte Cristian Hadjiculea (directorul Teatrului „Vasile Alecsandri” Iaşi), Mihaela Rus (directorul Teatrului „Toma Caragiu” Ploieşti), Traian Apetrei (directorul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani), Marcel Anghel (directorul Teatrului „Victor Ion Popa” Bârlad) şi consilierul local Gabriel Stan. Preşedintele comisiei a fost viceprimarul Bacăului, Dragoş Ştefan. 

Rezultatele finale ale celor doi concurenţi: 

Eliza Noemi Judeu, 8,23 la etapa I (proiect), 8,08, la interviu, nota finală – 8,16. 

Radu Bogdan Ghelu, 8,33 la etapa I, 5,50 la interviu, nota finală – 6,92.

 Eliza Noemi Judeu, care a obţinut nota cea mai mare, a fost declarată câştigătoare. Regulamentul de desfăşurare a concursului prevede că rezultatul va deveni definitiv, după perioada de depunere a contestaţiei şi rezolvarea acesteia.

Juma de maraton în Bacău

Dac-aş fi Johannis, aş începe cu: Sunt profund impresionat.
Sau: Am avut bucuria. Sau: Felicitări Fundaţei Comunitare din Bacău pentru reușită.
Sau: Semimaratonul de la Bacău este, pentru mine, de fiecare dată un moment emoţionant. Trebuie să fim convinşi că succesul în viață se clădește prin competiţie.
Sau: Pentru mine, ca Președinte al României, dar și ca profesor de fizică, a reprezentat o adevărată onoare să văd atâtea sute de fiinţe umane care se dedică mişcării pentru o cauză nobilă. cea a creaţiei ştiinţifice.
...Sunt mulţumit cu ceea ce sunt, nu-l invidiez pe domnul preşedinte că e preşedinte. Mi-e bine că eu nu-s decât eu.
De aceea, zâmbesc pentru Mihai şi Alina Căprioară,şi trimit un gând senin Geaninei Ozturk şi tuturor celor care au făcut ceva pentru ca să-i scoată din case pe băcăuani şi să-i determine să alerge, recreind, măcar pentru o zi, o comunitate care pare absentă în violetul, pluvialul amurg bacovian.
Semimaratonul a arătat că Bacăul poate fi altfel.

SALONUL DE TOAMNĂ FOLK BLUES - 2016 - Sâmbătă şi duminică

PROGRAM

Sâmbătă, 17 septembrie 2016 

Ora 11.00 - Pavilionul din Parcul Trandafirilor - Bacău

FOLKUL NOSTRU CEL DE TOATE ZILELE

- Pagini din istoria folkului - prezintă Ion Moraru - Radio TV Iaşi

- Recitaluri folk:

- Marcel Bălan 

- Iulian Cântea 

- Neica Trandafir

- Tibi Ioniţă

- Grupul Harmonic şi Mihai Teleagă

Ora 19.00 - Grădina VILLA BORGHESE

Recitaluri

19.00 - Marcel Bălan - Neica Trandafir

20.30 - 21.00 - Grupul Harmonic şi Mihai Teleagă  

21. 00 - 22.30 - Adrian Sărmăşan

22.30 - 23.30 - Vali Răcilă

Duminică, 18 septembrie 2016 

Ora 13.00 - TEATRUL MUNICIPAL BACOVIA - foyer

POETRY & DRUMS - Recital poetic: În onoarea celor care iubesc 

 Îşi dau concursul actorii: 

- Florina Găzdaru

- Corina Goranda

- Simona Mătăsaru  

- Marlene Duduman

Ora 19.00 - Grădina VILLA BORGHESE

Recitaluri

19.00 - Iulian Cântea - Marcel Bălan - Neica Trandafir

20.00 - Tibi Ioniţă 

20.30 - Ghiţă Danciu - Vali Moldovan 

- Arpad Domokos

21.00 - 23.00 - Emeric Imre

SALONUL MUZICII FOLK&BLUES - a doua zi, vineri, 16 septembrie 2016

Vineri, 16 septembrie 2016 

Ora 13.00

IERI, CÂND ERAM CA VOI - Liceul economic Ion Ghica

- Pagini din istoria folkului

- Recital folk - Marcel Bălan - Iulian Cântea - Neica Trandafir

- Recital poetic din lirica băcăuană 

Ora 19.00 - Grădina VILLA BORGHESE

Recitaluri

19.00 - Lică Chiţcan - Tibi Ioniţă - Cristi Ghinea - Marcel Radovici - Nicu Apăteanu

20.00 - Grupul Harmonic şi Mihai Teleagă 

21.00 - 21.15 - Pagini din Istoria folkului - Ion Moraru

21.15 - 21.30 - Recital poetic 

21.30 - 22.00 - Grupul NEW LEVITES - gospel

22.00 - 22.30 - Adi Beznă

23.00 - 24.00 - Viorel Gheorghiu