Domnule Profesor Dr. Grigore Tinică

 

Cu inima plină de recunoștință și cuvintele smerite în fața unui om atât de ales, vă adresez acest gând din adâncul sufletului:

V-ați apropiat de suferința mea cu mâini sigure, dar și cu o inimă caldă, iar acolo unde durerea părea să umbrească speranța, ați adus lumină, viață și puterea renașterii.

Prin profesionalismul dumneavoastră desăvârșit, prin pasiunea ce vă arde tăcut în fiecare gest și prin umanitatea care însoțește fiecare decizie, ați reușit nu doar să-mi salvați viața, ci să-mi redați curajul de a merge mai departe – la propriu și la figurat.

Ați fost pentru mine nu doar un chirurg, ci un ocrotitor, un artist al vindecării, un om al binelui.

Fiecare pas pe care-l fac acum este o amintire vie a dăruirii și talentului dumneavoastră.

Vă mulțumesc cu toată ființa mea. Dumnezeu să vă întărească și să vă răsplătească pentru viețile pe care le salvați și le protejați zi de zi, cu har, noblețe și tăcuta voință a unui suflet mare. Susțin cu toată ființa apelul Dumneavoastră pentru recunoștința binemeritată a profesionalismului în cel mai delicat domeniu al existenței umane!