Pe vremea când românii aveau istorie
Ştiam să fac poezie pe gratis
La comandă lăudam holda bogată
Salinelele care puteau hrăni Europa sute de ani
Hidrocarburile colcăind la poalele munţilor
şi pe oricine avea vreo idee care să facă poporul meu
Bogat şi puţin liber
Pusesem un tricolor la poartă
Eram confortabil în starea mea de nefericire
Pardon de expresie dar mi se fâlfâia
de farmecul desuet al suferinţei umane
Şi chiar de viaţa mea arsă cu ţigara
căreia i se-auzea ţipătul mut peste Carpaţi
În fond nu eram decât un guvid anonim pe malul siretului
Încercând să respir pe uscat
Oxigenul din apă
Un banc bun de care haita de lupi
Râde şi-acum
Împachetând glucoză şi creveţi vietnamezi
pentru naţia lui ilie pintilie
Nu mai aveam ce bea cu Tovarăşii mei de nădejde
Căci şi apa se distribuia pe cartelă
Prin pahare dansa nebuneşte ploaia de vară
Plină de hormoni tineri
Era hai la lupta cea mare
Era un rock We don't need no education
sau o samba si trabajo no naiba mai ştie
Noi plecasem cu hârleţe cu târnăcoape
să înălţăm groapa comună spre viitor
Rob cu rob să ne unim
Şi cântam în replay partidul ceauşescu românia
De se-auzea pân-la dumnezeu
Răguşeala fără speranţă a naţiei mele
ameţită de disperare
Părăsisem iubite
(câteva otrăvite cu versuri de uitare
dispărute ulterior în cosmosul fără graniţe)
Mărşluiam trăgeam câte-o duşcă
fumam şi urlam imnul acela
Până când hârleţele şi târnăcoapele noastre
Au ruginit de-atâta salivă
şi s-a-ndurat dumnezeu
De ne-a auzit respiraţia care numai ea protesta
Şi printr-o minune specifică
A făcut să dispară hârleţele şi târnăcoapele
Şi-n locul lor am fost dotaţi cu paşapoarte
şi tastaturi
şi tastaturi
Eheu fugaces labuntur anni
Dacă mi-aş fi văzut de drumul meu
Jalonat frumos din kilometru în kilometru
cu iubiri postmoderne
Dacă nu mă opream la semafoarele roşii
Simţindu-mă vinovat de entuziasme
Dacă ştiam cum să fug de suferinţă
La intersecţii marcate cu sens interzis
Să nu se întâmple trupul meu oprindu-se
La bariere cu Protuberanţe poetice
Acum
când sunt aproape de capătul firului
Conectat cu exemplare ciudate Din alte lumi
fondate pe şiruri de cuvinte
În world wibe web
N-aş fi plâns cu pixeli strălucitori
Sfidând gloria postumă
În timp ce o tânără sexy ce cunoaşte limba franceză
își caută pe internet un soț bogat
care ştie să graseieze bonjour madame
Totuşi exist
dacă încă scriu versuri
Din categoria România
Asta poate fi o mare afacere dacă eşti conştient
că poezia e un cataclism cardiac
de cele mai multe ori
Prost administrat de centrul de comandă
Mai ales noaptea când eşti
Depăşit în mod democratic de evenimente
Dezgolit de tot ce ţi-e drag
În plictisul adânc al periferiei
Poţi să mă alungi din România
Poţi opri sinucideri incendii catastrofale
Ploi diluviene şi dispariţii în univers
Dar nu poţi să scoţi
România din mine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu