luni, octombrie 19, 2015

PROZATORUL PETRU CIMPOEŞU DESPRE DIMITRIE RUPE TĂCEREA



Dimitrie rupe tăcerea este un roman incognito şi-i spun aşa deoarece autorul a ales, ca formulă narativă, să pună titluri capitolelor sau secvenţelor care compun naraţiunea. Descriind un personaj provincial, Val Mănescu reuşeşte să plece de la elemente concrete, documentabile, adăugându-le plus-valoare literară.
Plus-valoarea literară vine din modul în care îşi premeditează mişcarea următoare. Literatura de calitate apare în momentul în care povestea se îmbogăţeşte cu o serie de elemente care ţin de spontaneitatea şi de spiritul de observaţie al autorului. El trebuie să fie capabil să aştearnă pe hârtie un flux de imagini care să incite imaginaţia cititorului.
Cartea aceasta este scrisă în modul ironic, cu accente uneori comice. Ironia lui Val Mănescu este una bonomă, binevoitoare şi aceasta se simte mai ales în finalurile de capitol, remarcabile prin echivocul formulelor. El reuşeşte să umple cu un rafinament neaşteptat spaţiile dintre momentele narative care duc la deznodământ, deşi, Dimitrie rupe tăcerea este debutul său în proză.
Autor a trei volume de poezie foarte interesante şi, prin urmare, cunoscând bine valoarea cuvântului, cu o gândire plină de nuanţe, Val Mănescu construieşte un univers cu personaje şi situaţii semnificative.   
(Fragment din alocuţiunea susţinută la lansarea volumului Dimitrie rupe tăcerea, la Centrul Internaţional de Cultură şi Arte George Apostu - 17 octombrie 2015.)