Curiosity killed the cat

Numa ce primesc un email de la MMPPSV (Microsoft Privacy Policy - Silicon Valey Police) prin care sunt anunţat, în engleză, pe un ton cît se poate de ferm că de la aipiul meu s-au daunloadat illegal texte, photos, music şi muvies. Urmează nişte articole de lege care incriminează fapta, şi, ca să văd că se ştie domle ce-am furat, să întru în attachment.
Ce mai, am băgat-o pe mînecă, deşi, chiar dacă am mai luat o poză, două, de pe internet să-mi ilustrez articolele de pe blog, n-a fost commercial, n-am cîştigat nica. Iar de-alelalte, n-am descărcat, fie şi pentru că am un semnal de caca şi, ca să fac download la un film, ar trebui s-aştept pînă în 2056.
Somaţia se încheia cu avertismentul că, în 14 zile tre să-mi torn cenuşă-n cap şi să mă declar gata să plătesc daunele, că, dacă nu, dracu mă ia, prosecution by low, la alegere, cu închisoarea pe viaţă, spînzurătoarea, sau eutanasierea cu injecţie cu argon.
Bă, nu-mi place să fac rău nimănui, dar, dacă tot am făcut-o, ia să vedem cui. Şi fac clic pe attach. Şi se deschide attachul şi văd un text în română cu o subtitrare de la un film american. Pînă să mă gîndesc io dacă l-am văzut sau nu, laptopul a-nceput să-mi joace în faţa ochilor. S-au deschis mii de ferestre care urlau că ce am în windows s-a dus pulii de suflet. Corrupt folders.

Resemnat, vă mai spun doar că my selfesteeme e pe ducă. Consolaţi-mă, ca să nu iau lopata şi să mă ofer voluntar să deszăpesc trotuarul de 3 km de pe Calea Romanului, în semn de sinucidere.

CÎT DE CURVĂ E POLITICA

Că puterea îşi pierde din putere, simte orice simţit.
E firesc să se erodeze o putere care-i la cîrma ţării de aproape 8 ani, ani grei pentru români. Aş paria că, şi fără criza mondială, anii ăştia ar fi fost tot nişte ani amărîţi pentru români, că asta-i bafta noastră.
Văzînd că se duce la vale fără de întoarcere, băieţii lui Băse au imaginat o acţiune inspirată din tactica manipulatorie prin care naziştii au trecut la ghidonul Germaniei, iar Hitler a ajuns ce-a ajuns. Au incendiat Reichstagul şi-au urlat că adversarii lor politici au făcut asta.
Aidoma, politrucii pedelişti aruncă în media că cică usliştii vor împărţi fluturaşi pro Băsescu şi că fetiţe dulci dă Bucureşti vor da jos fustele sub care poartă bannere cu La bine, la rău, alături de pedeleu! Iar cei 55 ooo de spectatori la meciul Steaua - FC Twente or să se-nfurie şi-or să pornească o revoluţie nasoală pentru il comandante.
Ăsta-i scenariul.
Dacă nu cumva chiar pedeliştii vor pune la cale mişmaşul şi strigă, în mod preventiv: Hoţiiiiiiii!?

IARNĂ SUPER

Da, grozavă iarnă. Ninge iar. Stai să vezi. Blocaje, case acoperite, locomotive moarte, zăpadă peste zăpadă. Frumos, alb. Stîlpi rupţi, copaci căzuţi, armata. A mai murit şi Whitney, să ne dispere şi mai tare.
Ca să nu fie nicio confuzie, don Berca precizează că ţara intră în cod portocaliu, nu în apocalipsă. Să nu ne mai văicărim. Are dreptate, am mai văzut de-astea. Se-ntîmpla chiar acu vreo doişpe ani cînd Stavarache îi spunea să-mi aducă o cafea, da să fie fără zahăr. Ce vremuri.
Babe, oi, şoferi, beţivani, copii, toată lumea e sinistrată. De-aia, stă în case şi aşteaptă soldaţii, jandarmeria, haleală de la Bacău şi de la Becali. Nimeni nu mai citeşte Bacovia, deşi ninge, ninge, ninge. Dar nici n-ar pune mîna pe lopeţi să-şi facă o pîrtie.

Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape,
- Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.

Prin Vrancea, sunt vreo 17 morţi, iubito, ( vorba poetului) care nu pot fi îngropaţi, că pămîntu-i prea îngheţat.

Ninge. Fotografia reprezintă România în seara asta.

UN NOU ATELIER 35 ÎN BACĂU

Mi-a plăcut că s-a făcut.




Mi-a plăcut că am văzut figuri necunoscute.



Mi-a plăcut şi sistemul automat de închidere a uşii de la intrarea Galeriei Alfa, realizat de inventivul Ovidiu Marciuc, dar şi tablourile celor ce vin după plasticienii trecuţi de cele trei decenii şi jumate.


Dragoş Burlacu, Andra Ciocârlan, Raluca Ghideanu, Ioana Marcoci, Sergiu Mazerschi sau Ovidiu Platon colorează altfel ideile, nu ?


Mi-a plăcut că Mihnea Baran a reuşit să adune pe simeze lucrările a 34 de pictori tineri din Bacău, Oneşti, Chişinău, Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Moineşti. Mi-a plăcut şi alocuţiunea de încurajare a profesorului Aurel Stanciu, deşi m-au cam durut picioarele.




Mi-au plăcut lucrările, unele non-conformiste, unele suprarealiste, unele ilustrative, unele suave, altele în erupţie de vitalitate. Tuşe precise, colaje îndrăzneţe, expresii moderne ale realităţii, viziuni onirice sau vitale, cum se cuvine într-o expoziţie de grup, cu personalităţi diverse, dincolo de devenire.


Mi-a plăcut să-i salut pe Ioan Burlacu, Aurel Stanciu, Ovidiu Marciuc, Geta Barbu, Vasile Crăiţă Mândra, Dionis Puşcuţă.


Mi-a plăcut că ucenicii de la ATELIER 35 au ieşit pe piaţă.



A, şi cel mai mult mi-a plăcut că niciun oficial şi niciun ziarist nu şi-au dat aere pe la vernisaj. În schimb, dădeau aer călduţ nişte instalaţii din tavan, o investiţie cam zgomotoasă, dar salutară.

Afară, 15 grade sub minus încercau să pătrundă la eveniment, iar oraşul îşi vedea de treburile lui.

UN EVREU FACE CRUCE

N-am nimic cu evreii, Dumnezeu mi-e martor. C-or fi, n-or fi poporul ales, treaba lor şi-a lui cine i-or ales. Dar evreu prost, să recunoaştem, mai rar. Că-s şi şmecheri, după interes, deh, toţi avem defecte.
Numai că ştiam că-s şi credincioşi, aşa, în credinţa lor. De-aia, mă-ntreb de ce noul nostru prim nu numai că n-a purtat la investire pe cap kipa, tichiuţa aia neagră, dar şi-a făcut şi cruce ortodoxă după ce-a depus jurămîntul.
Las-că nici n-are de ce să-şi respecte jurămîntul pe care l-a rostit cu mîna pe Biblie, că în religia lui, Talmudul e cartea sfîntă.
Iar Constituţia, cu atît mai puţin.
Dar să nu vorbes cu păcat. Poate a fost doar o scăpare de protocol.

ÎN GENUNCHI MĂ-NTORC LA TINE

Pe blogger, am atins cu articolele publicate locul 500 în ZELIST, şi chiar după ce am anunţat în iulie schimbarea pe Wordpress, varanus a continuat să aibă peste 50 de unici pe zi. Cu noul blog, http://www.val-manescu.ro/, nu ştiu de ce, deşi am postat constant, încercînd să păstrez acelaşi ritm, numărul vizitatorilor continuă să scadă dramatic. Counterul geovisites.com îmi arată cel mult 20 de vizite pe zi. Bănuiesc că e o setare eronată care împiedică accesul. Pe cît nu sunt de sigur, pe atît sunt de trist. Şi nervos. Azi, wordpressul a luat-o razna de tot, de vreme ce Zelist m-a dat înapoi cu 3 000 de locuri faţă de săptămîna trecută.
Îmi bag piciorul în el wordpress.
Mă trag înapoi acasă, la varanus.
Bine v-am regăsit. Hai noroc, prieteni.