marți, aprilie 15, 2025

LUNGUL DRUM AL AUTOSTRĂZII SPRE MARE

 

sărutul acela a fost un adio ieftin de popcorn

ca un transplant de cord fără anestezie

când am tras de volan furtuna ți-a luat pălăria

și tot frumoasă-ai rămas

 

se filma o poveste cu două personaje fantastice

eu eram un fel de poet spațial învățat cu durerea

de fapt un zombi străin de planeta pământ

 

tu jucai holograma doamnei cu ciorapi transparenți

prin care se vedea dragostea

mișunând sângeroasă prin venele perforate

 

nu pot să spun într-un cod secret

publicului adormit cu ochii în smartphoane

adevărul despre sărutul de-aseară  

cascadorie de doi cenți ca o umbră de lup pe fundul apei

 

totuși ziarele au scris că am fost credibili

Deși eram pe locul din dreapta în altă poveste

sărbătorind melancolica trecere a vieții

 

n-am uitat cum e să fii eroul de la volan

într-un film siropos de modă veche

când o lacrimă se oprește pe ochelari și brusc

ne strivea o altă noapte

pe asfaltul fierbinte cu urme de sepuku

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu