Te-am pierdut printre taste și parole criptate
Te-oi fi rătăcit pe display
Ca pe un pricolici electronic între pixelii fără astâmpăr
Atunci
embrion de cloșard
pomenindu-mă singur la o cafea
m-am simțit dulce mirat de gustul călcâiului tău
și am întrebat umbra
a
ești și tu aici ?
m-aș fi mirat ca un muritor născut în ordinea stabilită
dar aceea nu era inima ta era un ceas carnivor
Mursecând cu ardoare moartea ce refuză
să mai trăiască
înțelege o dată din calendar
dacă nu ești prea îndrăgostită să mai bagi în seamă
copilul care plânge rătăcit pe google
mimând intens perfecțiunea
virtuală
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu