joi, mai 21, 2015

Numai eu vedeam cum se dărâmă totul





conduceam pe nemestecate
cu pedala-n podea
spre amurgul din orizont
să se termine repede
şoseaua şi viaţa 
să ating capătul lumii
înfrățit cu marginea iadului
într-un frumos exerciţiu
pentru viitoarea zi de naştere

încă un vortex vine din nordul orașului
și-mi răsfoieşte singurătatea
altui sezon de vânătoare
acolo unde nu-i întuneric
și nici disperare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu