EUROVISION 2013 - FINALA A DOUA

- Letonia: ţopăială de handicapaţi, toată lumea să ţipe, n-au decât să-şi

ia zborul.

- Nu ştiu care Valentina din San Marino cu Crisalida. Un început fâsâit, ca la San Remo sau Mamaia, tipic broscar. Voce de cap, interpretare bombastică. Tutto cambiera. Vola, Valentina Moletta.

- Farid din Azerbadjan. Dă-i cu hold me, patetic, Aurelian Andreescu al lor. Foarte frumos, dar mersi.

- Macedonia. Tipic chanson. Am mai auzit cântecul ăsta de un milion de ori. Ritm, probabil un mesaj de dragoste sfâşâietoare, le,le, le, leeeee, într-o limbă necunoscută. Thank you, good bye.

- Finlanda, Krista cu Marry me. Un pop antrenant, bun pentru filmele americane cu adolescente blonde ce visează la feţi frumoşi şi bogaţi. Dragă Krista, mulţam, dar rămâne pe altădată.

- Un doctor din Malta. Cântăreţ în timpul liber. Gianluca de 24 de ani. Piesă veselă, don doctor râde cu gura pân-la cerceii din urechi. Zdranga-zdranga la chitări reci, hai să fim veseli azi că mâine...Mda.

- Campionii bulgari Eliza şi Stoian, a doua oară la Eurovision. Voci bune, inflexiuni specifice, piesă interesantă ca orchestraţie, tobe la greu, nu-s răi de loc.

- Chiar acum, trăieşte Eithor din Islanda, cică rocker. Aoleou, e blond, cu plete. Cîntă o piesă de parc-ar fi Abba, prin 1975. Viori cu brânză, piane cu ceapă. Bagă la terţă, Eithore şi pe aisberg cu tine.

- Cosa Nostra şi triki-triki Agathon, cică să ne distreze. Alertă piesă. Un fel de trăiască berea. Zorba şi-ar da ultima suflare. Şi io, noroc că nu m-apuc de dansat.

- Israel cu domnişoara Muran, 23 de ani. Ochelari de intelectuală, inele sumedenie, voce de nas, piesă patetică, orchestraţie amplă. Sala în delir. Mulţi evrei în Suedia. Spiritul lui Vasile Veselovski al nostru şi al lor e viu. Bravo, pa.

- Armeni: Dorians, ce mai bună trupă rock de la ei. Interesanţi, cântă despre planeta singuratică. Bagă suflet, cât au şi ei acolo. Destul. Repetitiv, previzibil. Lonnely Planet, da.

- Hop şi Ungaria, cu Alex, de 28 de ani. Şlăgăroasă piesă: My darling, o fi vorba despre Harcov? Îi tot dă cu kedveşen, ce-o fi aia. De obicei, sar peste cântece de-astea, liniare. Kesenem.

- Norvegia trimite o DJ-istă sexi, donşoara Margaret. Voce de cap, prezenţă faină, îşi hrăneşte dragostea în stil nordic. Muzică de final de film. Buni nordicii.

-  Albania. Duet. Adrian şi Gledar îşi clamează identitatea. Început viguros, rockeri d-ăia răi. Voci excelente. Ritm diabolic, orchestraţie amplă, linie melodică inedită, spectacol cu artificii, solo de chitară, foc pe scenă. Bine, băieţii.

- Nudi şi Sophie din Georgia, intră în cascadă. Simple voci bune, piesă amplă.Cade la Malmo o cascadă de lumini, daţi dracu suedejii când e vorba de spectacol.

- Elveţia. Parcă-s de la Moldova, acu vreo câţiva ani. Da Casa, haioşi, optimişti, simpatici. Şi piesa şlăgăroasă. Cam de locul 25. Bine, switzerlanzilor.

- Femeia noastră: Cesar. Aproape nu-mi pot reprima sentimentul de jenă. Eunucul s-a dat în spectacol la fel de derizoriu cum ne dăm cu toată România, de doujde ani. Încât şi proasta de prezentatoare s-a găsit să facă o glumă de doi lei: în spatele vocii oricărui bărbat, stă o femeie. Europo, lumeo, scuză-ne!