Sunaţi,
trompetelor
Dacă-l iei pe cel mai rău
pe cel mai nesupus poet din România
pe cel care scrie cu î din i numele vântului
al pîinii al cîntului şi al cîinelui
Dacă-l iei pe acela
care se pişă pe canoanele academiei române
dar care vede doar cap de lup pe stindard
şi trup de dragon cu giuvaere-n loc de ochi
şi coamă de scrum
Dacă-l ei pe oricare dintre triştii
ce-şi plîng naşterea în ţara cu cele mai
frumoase sfîrşituri
şi-l dezbraci de verbe de adjective de toate
părţile de vorbire
în faţa tuturor celorlalţi poeţi şi a
iubitorilor de literatură
îl legi şi-i zdrobeşti cu roata degetele cu
care tastează
împotriva legii cît să-l treacă toate sudorile
şi să sîngereze
îl obligi să-şi ţină ochii deschişi cît un
animal îi pîngăreşte iubita
apoi dai foc rugului din manuscrisele lui
eretice
pînă pielea i se face pergament pînă-i cad toate
literele
Dacă încă nu şi-a luat zborul spre nemurire
pui călăul să-i sugrume cu tandreţe neiertata
obrăznicie
nu ca să-şi dea duhul poetul
numai cît să simtă apropierea de sine
prin epiderma lui sfîşiată se va vedea
că numele României e scris întotdeauna cu â
din a
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu