a sunat prelung un redactor de la TV5
de-am crezut că sunt câinii cartierului
schelălăind de frica petardelor vândute pe sub mână
și m-am dus la poartă înjurând să le învăț eu Minte
pe aceste animale
să dau cu pietre și cu Ciomege în ele
cu o sabie Ruginită să le sparg dinții
câinilor să-mi fie cald la tălpi în Sângele lor
fierbinte și negru
că tot îmi tăiaseră ăștia Gazul și era un frig ca pe vremuri în
scrisoarea celor Șase de care ați uitat
Când
am constatat că nu erau câinii cartierului
ci un tip cu barbă care vorbea Franțuzește
țuguindu-și buzele cum se face pe lângă moulin Rouge
i-am răspuns politicos cu google translate
Bine bă c-ai Venit
să mă-ntrebi unde-i bacăul
tocmai acum
cu prilejul unor sărbători Europene de anul nou
când am început și noi să alegem
în libertate deplină
capre și urși aseptici să ne arate drumul
și dă în clocot mândria națională
ia Hai în casă să-ți dau vreo două Sarmale
și
niște răcitură de Porc
cum facem noi fără să ne țuguiem buzele
Să te conduc în Centru spre fericirea noastră tradițională
De tescovină
și să-ți arăt unde-i Teatrul bacovia
o invenție ulterioară datinilor strămoșești
și încălzirii Globale
Să le zici alor tăi că ți-ai găsit bacăul
Pe-aici printre dealuri
unde ne bântuie urșii și caprele la întâmplare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu