Cum de n-am murit
Când eram cel mai obraznic din cartierul de sud
Unde dormeau muncitorii din fabrica de confecţii
Cu tot neamul lor proletar în bloc După ce
De dimineaţa până seara decupau
Speranţa stacojie din caşcavalul de aur Al epocii
Şi-o ambalau în cutii de conserve
Pentru viitorul pe care-l trăim
Eram declarat intempestiv rebarbativ şi rebel
Scriam detalii senzoriale pe tichete de autobuz
Pe bilete de teatru pe şerveţele şi le publicam
Aruncându-le-n vânt fără drepturi de autor
Nu prea aveam talent de tovarăş
Duceam găleata de poeme la ghena urât mirositoare
De lângă gardul cimitirului central cu bicicleta
(o dată
La un viraj găleata a sărit din portbagaj
Şi-o zi întreagă am adunat formule de stil şi chiştoace
răspândite pe alee
Ca pe nişte ghiocei răsăriţi din asfalt)
În timp ce maşina galbenă a primăriei Mascată în gunoieră
plasa microfoane pe geamuri
Şi aspira libertatea de a visa cremvurşti şi portocale
Şi acum mă mir cum de mai trăiesc
De cât de protestatar eram
Cât de #rezist avant la lettre
Cu ce insolenţă scriam cu creion chimic
rexona
Pe drapelul sfânt al partidului
Dosarul de cadre începea cu impertinenţa tovarăşului
Cunoscut până dincolo de graniţele judeţului
Despre care afirmă că la noi iubirea se dă cu un leu grămada
La chioşcurile din intersecţii la pachet cu bucăţi de poet
din insectar şi Bonus o îngheţată fără întoarcere
În continuare
derutează vlăstarele tinere cu poveşti liricoide
Luând în derâdere linia cea dreaptă stabilită de organul superior
Citez:
La miezul nopţii când bestia rosa Trece fluierând
prin halte autohtone unde n-are oprire
doi proşti un el şi o ea se iubesc pătimaş
Ca şi cum ar fi ultima zi
agăţaţi amândoi de aceeaşi speranţă
un abţibild al uitării pe tenderul încărcat cu cărbuni
Ce vrea să spună poetul în aceste rânduri?
Ce animal roşu trece prin halte unde n-are oprire?
De ce se agaţă cei doi tineri de aceeaşi speranţă
Doar sunt atâtea speranţe
Şi adică de ce să fie ultima zi dacă
După azi vine mâine poimâine şi răspoimâine
Şi tot aşa suntem veșnici
Concluzia:
Se crede buricul pământului şi dansează rock decadent
Pe imnurile noastre revoluţionare
Şi-n plus depăşeşte mereu viteza admisă
După ce bea vodcă de contrabandă în păhărele de cristal
Procurate din vest
Nu are talent de tovarăş e o pacoste luaţi măsuri
