Aș putea să mă opresc aici să luminez
cireșul cu ramuri fără frunze
să-ți sărut bariera dintre degete
și
patima mea pentru lumină
(am lanterne oriunde-aș putea rămâne pe întuneric)
dar jur să mă resemnez până în primăvară
Nimeni n-o să creadă vreodată că eu am scris textul ăsta
dacă-ți pot respira culoarea
doar să am curajul să accesez
altă natură altă artă altă lume altă tandrețe
dacă vine vremea să dai afară animalul din mine
să-l înveți să cânte
dar sunt tot așa
rătăcit avant la lettre
cu domnul Chris Rea pe autostrada spre iad
și-ți admir plutirea fluidă
ruptă din soare
în adidași pe banda de urgență
căutând un nume
în agenda de telefoane din secolul expirat
aș putea să-ți dăruiesc o lanternă
poate mă vezi de departe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu