păstrează-mi o ceașcă de ceai
dacă vrei să-mi vezi sufletul
cum se mișcă în infraroșu cum
se târâie subtil prin noaptea polară
căutându-ți tăcerea fără de nume
nu mă-ntreba de ce mă ghemuiesc
în nostalgii asincrone
să citesc versuri de moarta sylvia plath
imponderabila moartă pe întuneric
norocul meu că sunt prea departe să aud
cum extragi rădăcina pătrată din vârsta mea
hrănită cu steroizi pentru vlagă să te țin deasupra
sfidând gravitația
așa că nu-ți fie teamă plătesc eu rătăcirea
un impozit modest pe risipa de dragoste
doar pune-mi în ceai steroizi
cât ești în mine n-ai cum să mori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu