ce să fac ce să fac eu mai scriu așa din oboseală mă concentrez pe silențios să dau o nouă șansă cuvintelor aiurea deși nu se mai uită nimeni cum absoarbe vortexul istoriei literare nopțile unui geniu stilul de viață tristețile poeților mici și mijlocii creierii și păcatele altor milioane de poeți ce salivează la gloria antumă și postumă de la posteritate și solicită laude și subvenții persuasive comisiei europene pentru balade postmoderniste în timp ce lumea petrece natural la zilele orașului dintr-un haos într-altul fără dureri fără patimi poezia s-a mutat în meme și reclame grăbind vindecarea sindromului tragic uneori când e liniște aud din interiorul unei virgule melancolia vremurilor când eu eram tu dar poetului damnat mai nou poreclit creator digital cu miocardul înfierbântat (care constată creșterea inflației la singurătate în acest mediu rebarbativ) nu i-ar strica puțină ordine în sentimentele negative amestecate de-a valma cu dragostea aceasta-i întrebarea
(Din volumul în pregătire TOTUL SAU NIMIC)
