CÂND VINE VREMEA

Vine o vreme când nu mai contează 

cine şi de unde aprinde lumina

Dinaintea finalului

Nici tăcerile şi nici ploile nu mai contează

Nici moartea frunzelor toamna

Când vine vremea aceea

în zadar călăreşti tastatura

ca un poliţist de frontieră sunând baza pentru ajutoare

în urmărirea nebunului călare pe Rosinanta lui şchioapă

În zadar fumezi tutun învârtit în fotografii alb negru

numai bune de afumat amintirile vechi

În care nimeni nu te poate trece prin noapte

poate doar spasmul vital

care te face să vezi ce faci tu când nu eşti lupoaica otrăvitoare

pândind din tufişuri bicicleta poştaşului care-ţi aduce

permisiunea de a muri

Dar îţi spun când vine vremea aceea

care nu mai contează

tu fumezi doar ca să-ţi termine sufletul de copilărit

sufocat de noaptea corodată de sperma mea tânără.