Caut patimile lui bacovia pe rafturi și dau de Ovidiu Genaru prin bibliotecă Își ridică șapca să mă salută cu eleganța lui academică Pitit după niște flori de câmp în așteptarea zmeului Care ne ia și ne duce pe rând în praf Numai el știe unde în anul de grație 1982.
Mă înclin preaplecat
pictat în straie de păgân Răzvrătit
anonim de care nimeni n-a auzit la cursul de istorie antică
de Aceea
Scot și eu șapca mea de om fiind și poet pârât second hand admit că ființa aceasta stranie pare un zeu muritor coborât din bătrâna europă liberă cu masca de om fericit pe unde scurte deși umblă pe drumuri cu norocul spart stând în mâini când e obosit și râde ca zarathustra când s-a născut Curge din el iubirea picătură cu picătură ca o propoziție simplă cu predicat multiplu din tinerețea pe care-a întâlnit-o odată undeva cândva Zi-mi un gând bătrâne mă îndeamnă sprințar cel coborât dintre pagini zi-mi un gând repede ucigaș de balauri orice-ți trece prin minte tu ai gânduri ardente ai fost și la revoluție ai fi vrut să te lupți cu vrăjmașii dar când ți-au văzut celulele vii tatuate pe frunte drept modele de studiu s-au ascuns care-ncotro
zi-mi un gând de coperta a patra
zi-mi un gând repede tainic vibrant
ucigaș de balauri
