nu stau în umbră dacă e soare
în arșița lui mă afirm și nu mă doare rana de lumină
simt cicatricea arsurii ca pe nimic
mai trag un fum
așteptând ca omida nucleară din mine
să se transforme în fluture
sunt vicios
iubesc cu fervoare explozia întârziată a zilei de mâine
orbitez staționar
în jurul flăcării
oricât de înstrăinat sunt
ce haz are un clovn cu povestea iubirilor lui
inerte ca pixelii lacrimii lui pe display
cum să ne mai distrăm,
de cine să râdem?
Viața e o țigară de mătrăgună,
aspiri amarul traheea te ustură.
Dar asta e:
fumatul e un viciu de care nu poți scăpa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu